România se angaja în 2020 la punerea pe piața internațională a 1,75 de miliarde metri cubi/an prin acordul de interconectare România – Ungaria, care a fost modificat. Situația însă s-a schimbat și în plină criză energetică multe țări iau măsuri pentru a-și asigura o rezervă de stat pentru anul acesta. În lipsa unor resurse interne considerabile prioritățile ar trebui adaptate la situația tensionată și din cauza dependenței parțial de gazul rusesc.
Variantele vehiculate de guvernați pentru asigurarea unei independențe energetice a României în următoarea perioadă nu sunt aplicabile în următoarea perioadă. După nenumăratele erori care s-au făcut atunci când a fost introdusă liberalizarea prețului la energie acum România trebuie să accepte faptul că nu mai poate exporta până când nu sunt asigurate cantitățile necesare pentru rezervele de stat.
„Părerea mea este că noi nu trebuie să exportăm gaz, pentru că noi trebuie să admitem o idee și anume: politica românească energetică în momentul de față nu este inovatoare, este o politică oportunistă, care încearcă să cosmetizeze niște greșeli care s-au făcut odată cu liberalizarea. Deci noi nu avem deocamdată o politică a creșterii producției interne, nu avem posibilitatea să extragem din Marea Neagră, dacă se va obține până la urmă posibiltatea aceasta, ea va fi operațională în 2025-2026, extracția din sudul Moldovei văd că nu merge.
Noi trebuie să avem o sarcină imediată clară pe care o au toate țările din Europa și anume, umplerea rezervelor până la toamnă, pentru că până la toamnă noi nu vom reuși să avem un spor de producție de gaze, nu se face nimic în direcția aceasta.” a declarat Mircea Coșea pentru impact.ro.
Producția de energie se centrează pe cărbune în acest moment ceea ce ar trebui cu atât mai mult să determine o politică de oprire a exporturilor de gaz.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Dacă avem gaz, deocamdată dacă putem să îl luăm sau extragem cât extragem, să se depoziteze, pentru iarna 2022, iarna în care noi nu vom fi în măsură să avem o altă politică energetică, mult mai eficientă decât acum. Politica energetică se face în timp, deocamdată noi mergem pe niște măsuri de plafonare și de compensare, nu mergem pe măsuri de dezvoltare a producției, dacă dezvoltăm producția de energie o dezvoltăm pe cărbune, deocamdată, așa cum face toată Europa, deci nu are legătură cu gazul.
Deocamdată eu, dacă ar fi să decid, nu aș exporta.” spune Mircea Coșea.
Măsurile de plafonare și compensare nu au avut efectul scontat și în nici un caz nu au rezolvat nici măcar o mică parte din problemă.
„Aceste măsuri sunt din ce în ce mai nocive, adică ele nu fac decât să prelungească boala și nu au un „tratament”, ca să vorbesc în termeni medicali, nu au un tratament, ca să vorbesc în termeni medicali, de „vindecare” ci doar de menținere la un nivel de viață aproape sufocabil, dar nu să moară. De ce? Pentru că aceste măsuri chiar dacă în teorie ar avea o explicație, în practică se aplică greu sau deloc, pentru că aplicarea lor înseamnă un sistem de evidență de evaluare și de digitalizare pe care nu îl avem, nu uitați că nici până la această dată România nu știe câte facturi greșite are pentru că din zona rurală și din orașe mici nu s-au făcut aceste inventarieri.” a mai spus Mircea Coșea.
Cei care ar trebui ajutați, micii producători și cei care au consum industrial nu văd încă efectele măsurilor luate de guvernanți pentru a atenua impactul crizei energetice.
„Lucrul cel mai grav, statul nu are bani ca să compenseze la producători. A compensat parțial doar pe legea consumatorului vulnerabil. Nu a dat nimic pe celelalte plafonări pe care le-a dat din ianuarie până în februarie. Sunt sume care cresc până la miliarde de lei, statul nu are acești bani.
Deci în practică, aceste măsuri, nu duc la o rezolvare a situației ci doar la prelungirea unei anumitei stări de supraviețuire. Iar pe surse, pentru că nu avem deocamdată o informație directă, ceea ce se se pregătește acum, până în noiembrie, sau pe tot parcursul anului nu rezolvă situația, pentru că plafoanele de consum care se pun la gaz și la electricitate sunt foarte mici. Se merge pe ideea că la vară nu o să fie consum, poate consum casnic dar consum tehnologic la uzine va fi.„
Cea mai eficientă strategie în acest moment o presupune crearea unei rezerve pentru următorul an care se anunță nu doar instabil din cauza prețurilor care ar putea fi practicate de companiile rusești dar și de situația militară care nu lasă loc de acorduri economice între țara noastră și Federația Rusă.
„Măsurile care se iau acum nu sunt măsuri care merg la esența problemei, deci nu avem în spor de producție nici o rezolvare a raportului dintre import și export. Deocamdată să încercăm să ne constituim rezervele așa cum fac alte țări. Germania a hotărât și a deblocat câteva miliarde pentru umplerea cu până la 80% a rezervelor până în toamnă, să facem și noi lucrul acesta, pentru că nu știm cum evoluează în nici un caz importul de gaz din Rusia.
Iar dacă va evolua nu va fi în folosul nostru, va fi în folosul Germaniei, sau a altor țări care au relații directe cu Gazprom, noi nu avem o relație directă comercială cu Gazprom-ul, de asta sunt prețurile foarte mari pentru că mergem pe intermediari. Și lucrul acesta nu se va rezolva, pentru că nu văd ca în actuala situație de criză, politică și militară, să plece la Moscova o delegație românească să facă un acord cu Gazprom, ar fi culmea așa ceva.„ a concluzionat analistul.
