15:56
Criza generată de război dar și de scumpirile la energie au făcut ca România să exporte din ce în ce mai multe cereale în ultima perioadă. Profesorul de economie Mircea Coșea a explicat pentru impact.ro ce elemente ar trebui să ia în considerare autoritățile pentru ca statul român să nu se găsească în situația în care nu va putea asigura anul acesta necesarul pentru propria populație. Chiar dacă țara noastră este unul dintre cei mai mari producători din zonă, nu trebuie neglijate condițiile în care se va desfășura producția anul acesta, sol uscat și prețuri foarte mari la carburanți și energie.
Situația actuală nu permite anticiparea unor eventuale crize și în cazul acesta înainte de a profita de pe urma prețurilor în creștere la cereale și de a exporta, România trebuie să se asigure, printr-o analiză completă, că este într-adevăr pe excedent.
„Am comparat această situație cu o stare a economiei care în literatura (de specialitate n.r) se numește „economie de război”. Adică economia trece pe alte paliere de dezvoltare, în sensul asigurării în orice condiții, în orice cataclisme, naturale sau militare, posibilitatea populației să trăiască în condiții decente. Adică să aibă stocuri de alimente, stocuri de energie, să aibă siguranța funcționării bune a instituțiilor statului.
„Economia de război” este o stare în care guvernanții trebuie să se ocupe de supraviețuire în orice condiții, nu se mai pune problema de alte elemente de dezvoltare decât cele ale asigurării funcționării în orice condiții, asta înseamnă, siguranță alimentară și așa mai departe. România este o țară care din punct de vedere a siguranței alimentare are anumite avantaje față de țările din jur. E țară mare producătoare, mă refer la anul 2021, de cereale, ocupând chiar primele locuri din Europa, la floarea soarelui e pe primul loc, la porumb pe locul trei, la grâu pe locul patru,niște rezultate pe care alte țări din jur cum ar fi Bulgaria, Ungaria, chiar Polonia, nu le-au avut. Asta ce înseamnă? Că România în momentul de față are anumite excedente la aceste produse. Problema care se pune este cum privește aceste excedente în momentul unor crize puternice? Le vinde sau le păstrează?” a declarat economistul Mircea Coșea.
Statul nu poate lua decizii fără a avea o situație clară a modului în care va evolua situația în perioada următoare din punct de vedere al producției. Anul 2022 nu se anunță la fel de prolific pentru agricultura românească, spun specialiștii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Aici trebuie o analiză serioasă din două puncte de vedere, în primul rând analiza stocurilor. Stocurile pe care România le are, în așa numita rezervă de stat, trebuie să fie evaluate în funcție de două elemente, evoluția absolut impredictibilă la războiului de la graniță, ceea ce înseamnă dificultăți economice majore în zonă, începând cu transporturile, cu inflația, și așa mai departe, și în al doilea rând luarea în considerare a recoltei pe 2022.
Alt punct de vedere este exploatarea oportunității comerciale în acest moment, pentru că România rămâne în această zonă cel mai mare exportator. România aprovizionează tradițional câteva țări, în principal Egiptul, și în absența exporturilor ucrainene și rusești, România poate beneficia. Este o problemă de decizie politică care trebuie să fie luată pe baza unei analize foarte, foarte serioase, pe criteriile pe care le-am spus. E bine să obții acum un profit, și să-l duci în buget sau e bine să fii prudent și să ai o rezervă în țară, pentru că nu știi cum evoluează conflictul și nici recolta anului viitor.” a mai precizat economistul.
În criza generată de pandemie unele stare au luat pentru scurt timp măsura interzicerii exporturilor pentru anumite produse. Este intruzivă o astfel de măsură? Trebuie gândit într-un mod mai general în astfel de situații?
„Nu, trebuie gândit foarte particular, pentru că ce se întâmplă acum e foarte particular, nu e general, nu este o politică comercială generală, este o politică comercială în stare de criză profundă, pentru că repet, trebuie făcută o prioritate între avantajele comerciale și siguranța națională pe termen mediu. Nu se poate lua deocamdată o hotărâre dacă nu există o analiză foarte bună cu acest element.
Există și aici o indicație care a care a apărut de la sindicatul Sindalimenta care a spus că recolta pe 2022 nu o să fie o recoltă bună, pentru există criză de îngrășăminte, de energie și nici apă nu avem. Adică solul e foarte uscat. Poate trebuie ținut seama de acest lucru și văzut exact cât exportăm și dacă ne mai trebuie ca să suplinim eventuala pierdere de recoltă din anul viitor. Este o chestiune care se referă strict la această situație, altfel, în caz normal, cred că exportul ar fi fost cea mai bună soluție, pentru că era o oportunitate pe care trebuie să o folosim.
Impredictibilitatea acestei zone tampon trebuie să facă decidenții politici să se gândească mai bine dacă autorizează exportul sau nu. Celelalte țări nu au autorizat, Ungaria a blocat, dar Ungaria nu are excedent de cereale.„
