INTERVIU De Ziua Mondială a Alimentației, un celebru medic nutriționist atrage atenția asupra riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 în cazul persoanelor obeze

Andrei Cezar 16.10.2020, 16:58
INTERVIU De Ziua Mondială a Alimentației, un celebru medic nutriționist atrage atenția asupra riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 în cazul persoanelor obeze

Obezitatea nu mai este demult considerată doar un aspect fizic cauzat de mâncatul excesiv, ci este o boală în care grăsimea corporală și kilogramele în plus generează, în multe cazuri, și alte afecțiuni grave. Este binecunoscut faptul că o persoană obeză prezintă un risc ridicat de deces în cazul unei infectări cu COVID-19. Obezitatea și diabetul zaharat sunt printre cele mai frecvente comorbidități întâlnite la persoanele infectate cu noul virus, în caz de deces. Specialiștii în sănătate atrag atenția că, mai ales în contextul pandemiei, trebuie să fim foarte atenți la stilul de viață pe care îl adoptăm și ne recomandă să ne alimentăm corespunzător și cu produse cât mai puțin procesate. De Ziua Mondială a Alimentației, medicul nutriționist, Florin Bălănică, a vorbit, întru-un interviu pentru Impact.ro, despre cât de periculoasă este obezitatea în contextul epidemiologic actual. Doctorul a creat un program special de recuperare pentru persoanele care au scăpat de virus și care au probleme cu greutatea. În plus, el ne-a dezvăluit cum ar trebui să arate alimentația noastră de zi cu zi în perioada aceasta și în special în sezonul rece.

Dr. Florin Bălănică: Persoanele obeze și cu diabet zaharat trebuie să aibă mare grijă

Reporter: Cunoaștem cu toții faptul că oamenii care prezintă afecțiuni ca diabetul zaharat sau obezitatea prezintă un risc crescut de deces în cazul infectării cu COVID-19. În aceste condiții, vă rugăm să ne spuneți când ar trebui o persoană să înceapă să e îngrijoreze cu privire la greutatea sa corporală?

dr. Florin Bălănică: Mediul în care trăim este unul obezogen, asta înseamnă că predispune către exces ponderal și alte patologii. Aceste patologii se numesc boli legate de excesul de grăsime. Este binecunoscut, în urma consultării listei Ministerului Sănătății, listă care cuprinde persoanele care și-au pierdut viața în urma infectării cu noul virus, că cei care experimentează obezitate și diabet sunt predipuși către a contracta virusul, a face complicații și a-și pierde viața.

Aceste două patologii prespun o rezistivitate scăzută la alte tipuri de patologii. Ce s-a întâmplat, de fapt, acum? S-a schimbat contextul. Virusul a schimbat contextul. A venit cu o penalitate imediată, adică infectarea, complicațiile și chiar pierderea vieții, lucru care, pe unii dintre noi ne-a speriat, pe alții nu.

Realitatea este că, în mod cert, trebuie să fim îngrijorați, în special persoanele obeze și cu diabet, iar pentru a răspunde punctual întrebării, este foarte dificil și răspunsul este ”depinde”.

Suntem o țară unde prevenția nu există. Orice persoană ar trebui să aibă un cântar în casă care să-i măsoare parametrii corporali, să meargă periodic la un specialist – medic de familie, sau altul care se ocupă de prevenție sau stil de viață – și să întrebe: ”Domnule doctor, acești parametri sunt ok raportați vârstei, sexului și stării mele?”. Iar acel specialist, îi dă persoanei răspunsul corect.

Preferăm să ne îmbolnăvim și să continuăm un stil de viață nepotrivit și să luăm medicamente, decât să schimbăm stilul de viață. Mai pe românește, preferăm să facă altcineva, sau altceva treaba în locul nostru. Este mai simplu să iau o pastilă și să mănânc un tort întreg la miezul nopții, decât să nu o iau și să învăț să trăiesc în mod corect.

R: Ar trebui introduse ore de educație alimentară în școli?

F.B: Este vital acest lucru. Sănătatea înseamnă educație. Eu țin cursuri de nutriție și stil de viață în școli, grădinițe, corporații, acolo unde sunt solicitat. Este un demers în ambele sensuri. Din păcate, așa cum spuneam, prevenția în România nu există. Nici la nivel medical, nici la nivel educațional. Aceste cursuri trebuie să aibă loc încă din mica copilărie, iar primii care trebuie să meargă la cursuri suntem noi, părinții. Pentru că noi suntem cei care educăm generațiile viitoare.

Vă dau un exemplu foarte simplu. Dacă veți evalua masa și prânzul sau gustările care sunt puse la dispoziția copiilor într-o școală de stat sau privată, veți vedea că aproape niciuna nu corespunde realității. Pentru că nutriția reprezintă în fond raportul dintre intrările și ieșirile energetice.

Trebuie să mai știm că numărul de celule grase se formează în primii șapte ani de viață. Așadar, noi părinții suntem cei care formează viitorii obezi, iar acei viitori obezi intră într-un sistem social care promovează obezitatea. Dacă mergem împreună pe stradă, vom găsi restaurante și fast-food-uri care vând mâncare ieftină, de slabă calitate și în combinația nepotrivită.

Noi trebuie să mâncăm nutrienți de bună calitate și nu doar nutrienți care să ne dea senzația de sațietate.

R: În afară de riscul decesului în cazul infectării cu COVID-19, ce alte riscuri mai prezintă o persoană obeză?

F.B: În clinica mea au început să vină pacienții care au experimentat infectarea cu COVID-19 și complicațiile ei. În urma acestei penalități imediate și a fricii, și-au dat seama că trebuie să facă ceva. Toate aceste persoane au modificări în ceea ce privește capacitatea pulmonară, secreția pancreatică de insulină, metabolismul glucidelor și al lipidelor și nu numai.

Sunt un specialist care s-a gândit la aceste lucruri și a construit un program de recuperare, care în cazul altor țări europene și al Statelor Unite, există deja. Această recuperare a pacienților care au experimentat infecția cu COVID-19 este o realitate imediată.

O persoană cu obezitate se predispune la toate patologiile metabolice cum ar fi diabet, hipertensiune și sindrom metabolic, patologii articulare, din cauza greutății care apasă pe articulații și totodată, la 13 forme de boală oncologică, adică de cancer.

O persoană obeză este în sine o persoană bolnavă prin excesul de grăsime care înseamnă atât inflamație, cât și secreție nepotrivită de estrogen și implicit va fi o persoană care, pentru sistemul social din România, va reprezenta un cost major.

Florin Balanica - medic nutritionist
Florin Balanica – medic nutritionist

Cum ar trebui să arate mesele zilnice în opinia medicului

R: Ne apropiem de sezonul rece iar fructele și legumele proaspete nu vor mai fi găsitepe tarabe. Cum ar trebui să arate alimentația noastră în această perioadă?

F.B: Fructele și legumele de sezon sunt plăcute și au o bună cantitate de nutrienți și de energie, dar nu trebuie să fugim nici de alimentele congelate. Vă spun cu toată deschiderea că legumele congelate provenite de la producători de încredere, sunt de bună calitate. De exemplu, prefer să cumpăr un produs de bună calitate congelat, decât să cumpăr aceeași legumă aparent proaspătă din afara sezonului, care a stat pe o tarabă ore sau zile în șir. Prospețimea unui produs este foarte importantă.

În perioada rece consumăm aproximativ 30% din necesarul caloric pentru termoreglare.

Trebuie să respectăm aceleași trei mese principale și două gustări și trebuie să mâncăm (ultima masă – n.r.) până în ora 20.00.

Dacă reușim să menținem ora 18.00, ca fiind ora ultimei mese, am câștiga foarte mult. În rest putem apela la citrice, care sunt la dispoziție în acest sezon.

Dimineața putem servi o masă de fructe, care ar putea fi un kiwi, un ananas, un grapefruit sau o portocală. După care, prima gustare ar putea fi un probiotic, un iaurt, sau brâză slabă. Prânzul ar putea fi un curcan cu fasole verde, iar pentru persoanele care nu consumă carne, pot aborda proteinele de origine vegetală (salată de năut, supă cremă de linte). În partea a doua a zilei,când metabolismul scade, putem să abordăm tot un probiotic la gustarea a doua, iar seara niciodată nu greșim dacă mâncăm un pește alb cu o garnitură de salată.

De asemenea, la prânz am mai putea mânca un mușchi de porc sau un cotlet de porc cu fasole verde, dar nu în fiecare zi. Carnea de porc nu are nimic rău, doar că este greu digerabilă.

R: Cunoaștem cu toții campania autorităților de prevenire a unor afecțiuni, difuzată în mass-media sub îndemnul: ”Pentru sănătatea dumneavoastră, evitați consumul de sare zahăr și grăsimi.” Ce cantitate de sare și zahăr ar trebui să consume zilnic o persoană cu o înălțime și greutate normale?

F.B: Organziația Mondială a Sănătății a stabilit standardele pentru zahăr și sare, dar lucrurile variază de la o persoană la alta. Principala cauză de mortalitate în România și în lume este boala cardio-vasculară, excesul de sare fiind principalul motiv. Noi trebuie să acordăm atenție folosirii sodiului din sare în alimentația de zi cu zi. Alimentele procesate și preambalae sunt foarte bogate în sodiu și ne va fi dificil să citim eticheta produselor pentru a evidenția care este cantitatea de sare.

Noi consumăm pe zi între 8-12 grame de sare, lucru care ne duce spre hipertensiune arterială. Standardele OMS spun că trebuie să consumăm sub 5 grame. Ar fi bine chiar 2-3 grame. Acest lucru însemană o linguriță de sare rasă.

Din punct de vedere al consumului de zahăr, lucrurile sunt și mai serioase. Zahărul, din păcate, este ascuns în orice fel de aliment. Pornind de la laptele praf, toate formele de alimente preambalate, conțin zahăr într-o formă sau alta.

O cantitate de 50-60 de mg de zahăr pe zi este o cantitate optimă pentru a putea avea necesarul de carbohidrați, dar mai important decât acest lucru este tipul de carbohidrat pe care îl consumăm. Eu recomand pacienților mei, în metoda mea, să consume carbohidrați care și-au păstrat fibrele, adică cei integrali. Pâine integrală, cereale integrale, paste integrale.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe