Indicatorii ceruți de UE pentru programele finanțate cu bani europeni: „Investind acolo unde există potențial natural de creștere, poți să ai creștere regională”

Una dintre problemele pe care le moștenim atunci când vorbim despre noile programe de finanțare, care se desfășoară la nivelul întregii Uniuni Europene, este faptul că, atât prin programe naționale dar mai ales prin atragerea de fonduri europene, România nu are baza în foarte multe domenii. UE are o strategie de dezvoltare care la al treilea program nu mai include programe pentru infrastructură de bază, ceva ce se presupune că a fost soluționat până acum de fiecare stat membru. Impact.ro a stat de vorbă cu Sorin Chiriță, expert independent dezvoltare proiecte și Președinte al Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene.

„Unii indicatori sunt firești, ai avut fondurile de preaderare, două exerciții financiare implementate”

Chiar dacă la prima vedere par absurde, unii dintre indicatorii impuși de UE sunt pentru ca investițiile din zonele respective să nu fie realizate fără a avea beneficiari reali. Vorbim aici de grădinițe în zone abandonate de tineri, dezvoltarea de centre de sport acolo unde nu există interes sau chiar spații verzi în sate unde majoritatea gospodăriilor au livezi în curte. Totuși, nu oficialii UE trebuie învinuiți pentru aceste cerințe, ci autoritățile care nu au profitat de axele de finanțare de până acum.

„Unii indicatori sunt firești, ai avut fondurile de preaderare, două exerciții financiare implementate, la al treilea exercițiu, nu mai poți să îmi cer să îți asfaltez gropile. Dacă noi nu am fost în stare și a venit Guvernul cutare și a spus să dăm la cele mai sărace comune să pună parcuri, alții s-au gândit să facă stadioane, alți s-au gândit să facă partea de eficiență energetică, fără partea de consolidare. Iată că a trebuit să vină și un cutremur să ne dăm seama că trebuie să facă și partea de consolidare, s-au pus rețele de apă și canalizare în sate depopulate.

Au fost foarte multe investiții fără o analiză sau o predictibilitate asupra migrației. Există un studiu al Băncii Mondiale care se numește Orașe Magnet, ar trebui citit de către toată lumea care trebuie să înțeleagă că banul și resursa umană merg mână în mână. Din momentul în care tu ai capital uman ai și resursă financiară.”, spune Sorin Chiriță.

Video cu interviul integral mai jos:

„Am cerut ca polii de dezvoltare urbană să aibă o abordare separată, investiție dedicată, fără să intre în competiție cu comune”

De asemenea faptul că marile orașe beneficiază de sume mult mai mari pentru proiecte nu este un reproș care poate fi adus guvernanților. Capitala și marile orașe trebuie să asigure condiții optime de viață pentru migrația specialiștilor, care și în perioada următoare se așteaptă să urmeze trend-ul cererii de pe piața muncii. Astfel, criteriul împărțirii regiunilor României în zone sărace și zone dezvoltate, nu este cel mai echitabil, mai ales dacă luăm în considerare faptul că doar la nivelul Bucureștiului, populația reală este de fapt dublul celei înregistrate și acești angajați au nevoie de toată infrastructura de școli, transport sau servicii la cel mai înalt nivel.

„Am cerut ca polii de dezvoltare urbană să aibă o abordare separată, investiție dedicată, fără să intre în competiție cu comune, cu orașe sau alte județe din regiune. A fost o politică care a dus la dezvoltare, pentru că investind acolo unde există potențial natural de creștere, poți să ai creștere regională, și ea în sine se dispersează. Avenit un alt Guvern care a spus, nu e bine așa, trebuie să lăsăm în competiție, municipiul Constanța să concureze cu un orășel din județul Vrancea.

Ai pus în competiție un municipiu, la punctaj ai pus ca gradul de sărăcie să fie mai mare, și ai mai avut un plan coerent de care te poți ține. Atunci am avut plan integrat de dezvoltare urbană. Noi suntem beneficiarii, mă refer la instituții și la firme, și noi suntem cei care trebuie să ceară respectarea viziunii și îndeplinirea indicatorilor. Înseamnă că nu ne doare suficient de tare.”, spune specialistul.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Sorin Chiriță a mai precizat că în dezvoltarea infrastructurii de transport, mai ales în Capitală, soluțiile nu sunt ușor de găsit pentru că normele impun mijloace de transport care să nu polueze, pe de altă parte investițiile în trenuri de suprafață sau alte linii de metrou sunt dificil de realizat din cauza faptului că nu există infrastructură electrică destul de puternică să susțină, fără alte investiții, acest tip de mijloace de transport. Și acesta este doar un exemplu la nivelul Capitalei, extins, orice investiție trebuie să întâlnească și condiții optime acolo unde este implementată.