După un început de iarnă extrem de călduros ne întrebăm când vom avea prima perioadă de iarnă așa cum ne-o aducem aminte din anii anteriori. Deocamdată amatorii sporturilor de iarnă trebuie să mai aștepte dacă vor să meargă în vacanță la ski în România în zone unde nu este asigurată zăpadă artificială, prin tunuri de zăpadă, pentru pârtii. Vreme de primăvară pe început de an și în Capitală dar mai ales în Nordul Moldovei. Impact.ro a stat de vorbă cu Elena Mateescu, directoarea ANM, pentru a afla care este prognoza pentru prima jumătate de an.
Nu ne putem aștepta la un strat de zăpadă consistent dacă mergem la munte, temperaturile nefiind propice pentru formarea zăpezii iar volumul de precipitații foarte redus. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane. Doar pe finalul lunii ianuarie putem să ne așteptăm să înceapă să crească temperaturile.
„Cel puțin pentru prima decadă a lunii ianuarie anticipăm o vreme mai caldă decât în mod obișnuit valorile de temperaturi situându-se în general cu 10-15 grade peste ceea ce ar fi normal, în condițiile în care maxime pe parcursul zilei, între 7 până la 18-19 grade, chiar 20 de grade la ora 14 în Nordul Moldovei, la Rădăuți.
De asemenea 19 grade la Botoșani, Suceava, Tg Ocna, 14 grade în Capitală, 18 grade Mangalia, Pitești, Târgoviște, Pătârlagele.
Există o probabilitate mai redusă de a avea strat de zăpadă, la acest moment înregistrăm strat consistent doar în Munții Bucegi și Călimani, vorbim de Bâlea Lac, 31 de centimetri, vârful Omu, 45 de centimetri, la fel și în Munții Călimani. În condițiile în care ne așteptăm, așa cum am caracterizat, la valori de temperaturi care reprezintă o vreme mult mai caldă pentru prima decadă a lunii ianuarie.”, a declarat Elena Mateescu pentru Impact.ro.
Luna decembrie a venit cu temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă fiind foarte aproape de a stabili un nou record. Nici în următoarele săptămâni temperaturile nu vor scădea până la normalul acestei perioade dar nu trebuie exclusă posibilitatea ca viscolul și zăpada să ne ia prin surprindere. De altfel, nu ar fi primul an în care ciclicitatea anotimpurilor întârzie să aducă temperaturi scăzute, și să avem un martie sau chiar aprilie cu temperaturi sub cele obișnuite.
„La acest moment estimările până în jurul datei de 30 ianuarie indică posibilitatea ca după 16 ianuarie să ne apropiem de ceea ce ar fi normal din punct de vedere termic și pluviometric, și nu trebuie să excludem niciodată posibilitatea ca fenomenele specifice sezonului de iarnă, care nu pot fi anticipate, pe termen lung, să aibă manifestații specifice, ninsori, intensificări ale vântului, care să aibă aspect de viscol.
Cu siguranță însă este greu să ne pronunțăm pe termen lung. Iarna 2022-2023 este deja mai caldă decât în mod obișnuit, pentru că decembrie 2022 este deja a treia cea mai caldă din istorie. Iată că și prima jumătate a lunii ianuarie păstrează această tendință.
Mai ales ultimele trei ierni, din 2019 și până în prezent au fost cele mai călduroase, în top 5 ierni din țara noastră. Sezonul de tranziție păstrează caracteristicile trecerii de la rece la cald, în luna martie chiar și în 2022, a fost foarte rece, cu strat de zăpadă, chiar și în București, am avut în martie primul strat de zăpadă în 2022.
Nu trebuie să excludem ca în primăvară să nu avem tradițional și manifestări ale sezonului alb.”, explică Elena Mateescu.