România are, începând de astăzi, un munte în plus. Este vorba despre mai bine de 10.000 de hectare pe care se găsesc pășuni, păduri, golfuri alpine, precum și lacuri glaciare și o rezervație științifică ce au fost pe punctul de a fi pierdute pentru totdeauna.
Concret, România a recuperat peste 10.000 de hectare din Retezat ce au fost primite ilegal de două moștenitoare ale unei familii de cneji. Magistrații Tribunalului Hunedoara au pronunțat o decizie definitivă conform căreia toate aceste terenuri au fost retrocedate fără respectarea legii. Această hotărâre menţine soluţia pronunţată de Judecătoria Haţeg ca instanţă de fond.
Procesul a durat 13 ani. Întreaga poveste a început în anul 2006, când presupusele moștenitoare ale unei familii de cneji numite Kendeffiy au depus în instanță titluri de proprietate despre care, ulterior, Academia Română a susținut că ar fi ilegale.
„După 13 ani de judecată, instanţa s-a pronunţat irevocabil în dosarul retrocedării din Parcul Naţional Retezat către moştenitorii familiei Kendeffy. Este vorba despre retrocedarea a câteva mii de hectare de teren, Tribunalul Hunedoara considerând că terenurile trebuie să rămână statului român. În anul 2005, două moştenitoare ale familiei Kendeffy au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe din Retezat.
În 2006, o comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului a emis titlurile de proprietate pentru cele două solicitante, stabilind că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile din Retezat, hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, terenurile pe care se află lacurile glaciare din Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele”, au scris pe Facebook reprezentanții ONG-ului Agent Green.
În procesul ce a fost intentat în anul 2009 de Academia Română cu privire la această retrocedare ilegală au avut calitatea de intervenienţi statul român, dar şi mai multe comune din zona respectivă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Judecătoria Haţeg a stabilit că moştenitoarele nu puteau solicita şi nici nu erau îndreptăţite să obţină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri, nu exista un certificat de moştenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetăţenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate.
Soluţia nu a fost definitivă, iar un exemplar al sentinţei nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate, sentinţa fiind atacată cu recurs”, au explicat reprezentanții Agent Green.
În zonele retrocedate se află, printre altele, hectare de pășuni, păduri, golfuri alpine, inclusiv terenurile pe care se află în acest moment lacurile glaciare din Parcul Național Retezat și Rezervația științifică Gemenele.