Alexandru Cumpănașu nu este deloc străin de contractele cu statul. Cu toate că el critică sistemul care a dus la moartea nepoatei sale, și el este unul dintre cei care a profitat din plin de acest sistem și de bani de la stat. Asociația pe care o conduce a realizat anul trecut câteva broșuri informative cu ocazia Centenarului Marii Uniri pentru care a încasat o sumă fabuloasă. Banii au venit de la Ministerul Culturii și tot această instituție și-a oferit parafa pentru autenticitatea „operelor”. În realitate, acele texte au fost copiate de pe Wikipedia și de pe alte site-uri de profil. Cumpănașu doar a modificat câteva cuvinte.
În august 2018, Ministerul Culturii a organizat un concurs de proiecte dedicat Centenarului Marii Uniri. Au fost depuse 232 de proiecte, însă doar 119 au primit aprobare pentru finanțare. Printre ele, s-a numărat și proiectul Asociației pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de Cumpănașu.
Contractul semnat între cele două instituții s-a derulat până pe 7 decembrie 2018, iar asociația a fost finanțată cu un milion de lei pentru un proiect intitulat Românismul – trecut, prezent și viitor. Jurnaliștii de la Libertatea sunt cei care au analizat acest proiect și au descoperit că AID nu a realizat nimic notabil cu ocazia Centenarului. Cel puțin, nu de un milion de lei, pentru că n-au fost scrise decât trei broșuri de vreo 50 de pagini.
Cele trei broșuri au trei teme diferite, dar urmăresc aceeași direcție – România monarhică. Titlurile sunt următoarele:
Pentru aceste texte, care au avut ca surse de inspirație Wikipedia și alte site-uri, dar și cartea lui Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Cumpănașu a încasat 837.080 de lei, ca drepturi de autor. Și, pentru că vorbim aici de fix 50 de pagini, ar însemna că ruda de gradul patru a Alexandrei Măceșanu a încasat cam 12.000 de lei pentru fiecare pagină. Este o sumă doar cu puțin mai mică decât salariul lunar al președintelui României, care ia 13.758 de lei.
Evident, el a ținut să precizeze că acelea nu sunt borșuri, ci cărți, de câte 200 de pagini fiecare. Mai mult decât atât, spune că le-a scris în doar două luni. Cum a reușit? „Am și eu niște capabilități, aveam ideile dinainte.” Întrebat ce pregătire are, în contextul în care a scris niște texte atât de specializate, pe o sumă atât de mare, el a răspuns:
„Sunt specialist în politică externă, pentru că am realizat emisiunea Ambasador, la Realitatea TV, și sunt calificat și ca istoric, pentru că predau la Colegiul Național de Apărare și am fost activist civic zeci de ani. Cine ar putea ști mai bine decât mine cum era societatea civilă la 1918?”.
