Nu este un punct fierbinte al circulației feroviare, însă este una dintre cele mai frumoase din țară, având și o semnificație istorică uriașă. Gara din care România a intrat în Al Doilea Război Mondial. Aici a dat Ion Antonescu ordinul „Ostași, treceți Prutul”.
Mică, cochetă, plină de istorie. Gara din Piatra Neamț a fost visul unui antreprenor italian, Carol Zani, cel care a ridicat și clădirile Teatrului Tineretului și actualului sediu al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni. Lucrările au fost finalizate în anul 1913, iar rezultatul era unul spectaculos pentru acea vreme.
Piatra Neamț, reședință de județ, se mândrea cu o construcție a cărei structură piramidală era atipică pentru gările din România, sfidând tendința de „uniformizare a opțiunilor în direcţia unui stil naţional centralizat”, a explicat muzeugraful Renata Gabriela Buzău.
„La începutul secolului al XX-lea, Gara Veche din Piatra-Neamţ (din cartierul cu acelaşi nume), construită în 1885, era total inadecvată, din punct de vedere arhitectural, ca amplasare, dar şi ca dimensiuni, statutului de reşedinţă de judeţ pe care îl avea oraşul. Noua clădire a Gării din Piatra-Neamţ a fost opera antreprenorului italian Carol Zani, cel care a ridicat şi alte construcţii spectaculoase, precum Teatrul Tineretului sau actualul sediu al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni.
Lucrările au fost finalizate în anul 1913, edificiul, în prezent monument istoric, fiind înălţat pe un amplasament mult mai potrivit, având dimensiuni mari şi remarcându-se printr-un stil naţional, a cărui compoziţie de tip piramidal reprezenta o noutate în peisajul gărilor din România. Materialele de construcţie şi anumite motive decorative utilizate îi confereau un aspect pitoresc şi demonstrau o anumită individualitate, în materie de arhitectură feroviară, în ciuda tendinţei de uniformizare a opţiunilor în direcţia unui stil naţional centralizat.
Clădirea se impune printr-un corp principal, central şi două corpuri secundare, laterale, de dimensiuni similare. Deasupra uşii de acces se impune un portal monumental, flancat de două turnuri scunde în raport cu întregul edificiu”, a declarat muzeograful Renata Gabriela Buzău, potrivit Agerpres.

Ani mai târziu, avea să fie martorul tăcut al unuia dintre cele mai importante momente din istoria țării. Este gara din care România a intrat în Al Doilea Război Mondial.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Acum opt decenii, în seara zilei de 21 iunie, generalul Ion Antonescu, care se deplasase la Piatra Neamț împreună cu generalul Ioaniţiu şi mai mulţi ofiţeri ai Marelui Stat Major cu trenul special de comandament „Patria”, a dat ordinul ca ostașii români să treacă Prutul.
„După miezul nopţii, generalul von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, s-a prezentat viitorului mareşal, care a convocat Marele Cartier General şi, în mijlocul vagonului, cu o cupă de şampanie în mână, a ţinut o alocuţiune:
‘Vă anunţ că astăzi a sosit ceasul pentru a şterge pata dezonoarei de pe fruntea ţării şi de pe stindardele Armatei. Peste puţin timp, în faptul acestei zile, Armata ţării va primi ordinul să treacă Prutul spre a împlini trupul ţării aşa cum ne-a fost lăsat de la Basarabi…’.
În ciuda controverselor ce s-au ţesut în jurul mareşalului Ion Antonescu, acest eveniment, ce a avut loc în trenul ‘Patria’, staţionat în Gara din Piatra-Neamţ, a schimbat radical evoluţia istoriei ţării noastre”, a continuat muzeograful.
Zeci de ani mai târziu, Gara din Piatra Neamț era aleasă, ca locație de filmare, de unul dintre cei mai renumiți regizor din istoria cinematografiei mondiale. Celebrul Francis Ford Coppola a filmat acolo mai multe scene din pelicula „Tinerețe fără tinerețe”, ce l-a avut în rolul principal pe Tim Roth, cu un scenariu scris după nuvela omonimă semnată de Mircea Eliade. Filmul a ajuns în cinematografe în anul 2007.
După o sută de ani de la inaugurare, Gara din Piatra Neamț, declarată monument istoric și cultural, a fost renovată complet, cu fonduri europene în valoare de 25 milioane de lei.