23:36
Tabăra de la Năvodari, în care zeci de mii de copii de odinioară de abia așteptau să ajungă să își petreacă vacanțele de vară, pare acum abandonată. Clădirile aflate în paragină oglindesc perfect dezastrul prin care a trecut complexul, după ce a căzut pradă unor interese imobiliare pentru cele peste o sută de hectare de la malul mării și peste 300 de clădiri. Fotoreporterii Impact.ro au surprins imagini dezolante.
Înainte de anul 1989, peste 10.000 de copii se puteau caza în fiecare zi în Tabăra de la Năvodari. Acum, însă, după cum se vede în imaginile surprinse de fotoreporterii Impact.ro, clădirile sunt în paragină. În urmă cu trei ani, mai puteau fi cazați doar 560 de copii.
Potrivit procurorilor DNA, un rol important în decimarea Taberei de la Năvodari i-a revenit fostului primar Nicolae Matei. La ecuația dezastrului au mai luat parte și rude ale lui și foşti angajaţi ai primăriei, toți interesați să pună mâna pe terenul estimat la sute de milioane de euro. Cu trecerea anilor, unele dintre clădiri au fost dărâmate, terenul a fost împărțit și vândut.
Pe vremuri, Tabăra de la Năvodari era plină de bucurie. Complexul a fost construit în anii 1970, din fondul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR). Acesta avea sute de clădiri, întinse pe 134 de hectare, organizate în cinci tabere: Delfinul, Albatros, Perla, Cutezătorii şi Lebăda. ”Era plină de viaţă. Toată era animată, era foarte frumos. Plin de jocuri distractive. Când se făceau spectacole, ne băteam pe judeţe. Deci era competiţia asta între judeţe şi eram atât de mândri că noi câştigam”, a și-a amintit un turist din copilărie la Năvodari.
Timpul a trecut în defavoarea Taberei de la Năvodari și s-a ajuns ca bucuria să fie înlocuită de teamă. ”Acum ne este frică să trecem cu maşina prin acea zonă pentru că totul este dărâmat, neîngrijit.”, a spus un localnic, în urmă cu trei ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]După Revoluţia din decembrie 1989, patrimoniul UGSR a fost preluat prin hotărâre judecătorească de sindicatele devenite democratice, ce erau conduse atunci de Victor Ciorbea. Acestea au înfiinţat SIND România, o societate ce să le administreze toate unităţile de cazare. Terenul de sub construcţii a rămas al statului, dar a fost dat în folosinţă sindicatelor pe termen nedeterminat.
Pe o perioadă de 18 ani, Tabăra de la Năvodari a fost pe mâna sindicaliștilor, administrată în liniște. Însă, numărul de locuri de cazare a înregistrat o scădere drastică, de la 10.000 la 1300. Adrian Boaje, în calitate de director al Sind România, a spus că din ’90 şi până în 2012, s-a investit suma de o jumătate de milion de euro în tabără.
Însă, în anul 2008, a început adevăratul declin pentru Tabăra de la Năvodari. Primarul de atunci al oraşului Năvodari, Nicolae Matei, a obținut un teren de 6,2 hectare în tabăra Cutezătorii, evaluat la 3,5 milioane de euro, în baza unui act din anii ’60. De atunci, s-a apucat de treabă. A demolat construcții și a parcelat și vândut terenul.
Ulterior, procurorii DNA au demonstrat că ceea ce a făcut edilul nu a fost legal. Terenul revendicat se afla, de fapt, în altă parte a localităţii și era mult mai ieftin, de doar 1,5 milioane de euro. Printre cei care au cumpărat teren în tabăra Cutezătorii s-a numărat fiica unui judecător din Constanța cu putere de decizie în cazul unor litigii în care era implicată primăria. Pe listă s-au aflat și consilieri locali sau rude ale acestora, un fost şef al IPJ Constanța şi un inspector ANAF. Una peste alta, în tabăra copiilor de odinioară au apărut case aflate la cinci minute distanţă de mers cu maşina până la plajă, pe litoralul românesc.
La un moment dat, primarul a scos la licitaţie 13 construcţii ale taberei Pescăruş. Acestea au fost adjudecate de o firmă administrată de cumnatul fără acte al edilului. Apoi, în 2011, a urmat lovitura de grație. Printr-o hotărâre de consiliu local, toate cele 298 de clădiri ale complexului de la Năvodari au trecut în proprietatea oraşului pe motiv că, în acte, construcţiile nu aparţineau nimănui. Totul în contextul în care primăria a încasat taxe şi impozite locale pentru aceste clădiri, potrivit protv.ro.
Procurorii DNA au considerat acest episod incompatibil cu toate principiile statului de drept şi cu regulile unei societăţi democratice. În 2012, cele 298 de clădiri au ajuns la SC Tabăra Năvodari SA, al cărei principal acţionar era firma deţinută de concubinul surorii primarului, care a devenit şi administrator. Abia în iulie 2018, Sind România a câştigat în instanţă şi şi-a recăpătat clăririle. Multe ajunseseră deja într-o stare jalnică.
