Formarea adulților, tratată superficial în noile legi ale Educației. Marele pericol cu meditațiile în România

Blocul Național Sindical atrage atenția asupra prevederilor din noile legi ale Educației privind formarea profesională a adulților. Marele pericol este ca meditațiile să devină o normalitate și astfel să nu se mai acorde atenție acestui tip de educație. Fără metodologie și certificare va fi și foarte dificil de a distinge între diferite școli sau gradul de competență dobândit de o anumită persoană. Mai mult, se spune că se pot organiza programe în vederea pregătirii pentru Bacalaureat, ceea ce e fără sens din moment ce sunt probe la materiile teoretice studiate în școală.

„Nu se pot obține certificări de formare profesională adulților pentru nivelul 5 CNC”

Articolul din OG 129 /2000 nu face deloc vorbire despre formarea profesională a adulților și în niciun caz despre nivelul 5 (și de fapt despre niciun nivel în înțelesul formării profesionale a adulților): „ART. 21 (2) Programele postuniversitare de educaţie permanentă, furnizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate, precum şi alte programe de formare profesională a adulţilor de nivel universitar, organizate în învăţământul superior, se supun numai mecanismelor specifice de autorizare şi acreditare academică” – așa cum se poate vedea acest alineat vorbește de programele de educație permanentă postuniversitare / formare profesională a adulților la nivel universitar, deci nu nivel 5, care este un nivel de licență (nivel 6);

Art. 25
(1) Formarea inițială, în învățământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe patru cicluri, după cum urmează:
a) ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată;
b) ciclul I – în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licență; 21
c) ciclul ÎI – în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat;
d) ciclul III – în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.
(2) Formarea continuă, în învățământul superior, ulterioară formării inițiale, se realizează prin programe de studii postuniversitare, după cum urmează:
a) programe de studii postuniversitare de formare profesională a adulților;
b) programe de studii post-doctorale;
c) programe de studii postuniversitare de rezidențiat;
d) programe de formare profesională a adulților.
(3) Programele prevăzute la alin. (2) lit. d) se pot organiza pentru cursanți care nu au absolvit studii universitare de licență, însă doar pentru nivelul 5, conform art. 21 alin. (2) din Ordonanța de Guvern nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările și completările ulterioare.

NU EXISTĂ PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR DE NIVEL 5 în sensul OG 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor – și, pe cale de consecință, nici metodologii de autorizare / certificare a unor astfel de programe;
Probabil se face o confuzie (voită sau nu) cu nivelul 5 CNC – dar nu se pot obține certificări de formare profesională adulților pentru nivelul 5 CNC;
Invocarea nivelului 5 (CNC) insitituie un nivel de formare profesională a adulților, care se va supune autorizării (acreditării) și certificării tipice formării profesionale inițiale / de lungă durata, total diferită de formarea profesională a adulților, și foarte probabil pe acest traseu de acreditare la interveni ARACIP, că organism de acreditare al Ministerului Educației;
În HG 567/2015 (Corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii ce se eliberează, tipul de programe de educaţie şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare …) adulții sunt invocați prin trimitere (cu indice) la art. 1 din Ordonanţa nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor: CAPITOLUL I Dispoziţii generale – Art. 1. – În sensul prezenței ordonanţe, adulţii sunt persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă şi pot participa la programe de formare profesională, în condiţiile legii.
d) recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale;
e) servicii de consiliere și orientare în carieră; f) activități pentru tineret.

Art. 179
(1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al programelor de învățare pe tot parcursul vieții, organizate în instituțiile de învățământ superior și pentru nivelurile de calificare 5-8.
(2) Învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană în orice etapă a vieții în contexte formale, non-formale și informale, având că rezultat o îmbunătățire sau o actualizare a cunoștințelor, a abilităților și aptitudinilor, a competențelor și a atitudinilor sau participarea în societate dintr-o perspectivă personală, civică, socială sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv prin asigurarea unor servicii de consiliere și orientare în carieră.
(3) Învățarea pe tot parcursul vieții, în sensul prezenței legi, cuprinde învățământul superior, educația și formarea profesională, educația adulților, activitățile pentru tineret și alte tipuri de învățare din afară contextelor formale de educație și formare.
(4) În învățământul superior, învățarea pe tot parcursul vieții, cuprinde:
a) formarea inițială realizată prin programele de studii universitare, organizate pe cele patru cicluri de studii, de nivel 6-8;
b) formarea continuă, prin programele de studii postuniversitare.
c) programe de formare profesională a adulților, de nivel 5.
Aceasta practic descrie orice program de specializare (în sensul înțeles prin OG 129/2000 și Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor), dar crearea premisele unor interpretări extrem de periculoase, unele dintre ele deja abordate:
Programele de (tipice formării profesionale a adulților, de fapt) vor fi / pot fi asimilitate programelor post-universitare și vor putea fi derulate numai de instituțiile de învățământ superior;
că asigurarea calității în aceste programe (și acreditarea acestora) va deveni atributul agențiilor de acreditare ale Min. Educației, adică ARACIS pentru aceste specializări asimilate studiilor postuniversitare.
*ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior)

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Art. 184
(1) Instituțiile de învățământ superior pot organiza, în baza evaluării externe a calității educației realizată în condițiile Titlului IV, de către ARACIS, programe de formare profesională adulților, destinate, după caz:
a) tinerilor și adulților – care au absolvit cel puțîn studiile liceale;
b) tinerilor și adulților – absolvenți de studii universitare, de cel puțîn nivel 6, cu scopul de a dobândi, consolida sau actualiza competențele deja acumulate. Competențele pot avea caracter multidisciplinar sau transdisciplinar, provenind din diverse domenii științifice.

„Ce treabă are legea învățământului superior cu o prevedere care se referă la furnizorii de formare profesională?”

În lege se spune că se pot organiza „programe de formare profesională a adulților, de nivel 5, în vederea pregătirii pentru examenul de Bacalaureat” dar BNS spune că este o aiureală, „îmi pare rău, dar nu găsesc un cuvânt mai potrivit”.

Cu această formulă este trecută în derizoriu formarea profesională a adulților și se legitimează că activitate de formare profesională continuă „meditația” – concluzia: transformăm meditațiile în programe de formare profesională a adulților, o formare profesională bizară care nu are legătură cu prevederile art. 7 alin. (1) din OG 129/2000, ci se ocupă în mod absolut năucitor de completarea unor cunoștințe teoretice necesare obținerii DIPLOMEI de bacalaureat (diplomele nu pot fi asociate formării profesionale în general și în special formării profesionale a adulților.

(2) Programe de formare profesională a adulților pot fi desfășurate și de către furnizori de formare cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calității.
Notă BNS:
Ce treaba are legea învățământului superior cu o preveredere care se referă la furnizorii de formare profesională? Aceștia sunt guvernați de OG 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor din 23.07.2003 și Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor din 08.10.2003
(3) Instituțiile de învățământ superior sunt considerate acreditate, pentru a organiza, în cadrul domeniilor de licență unde au programe de studii universitare acreditate, programe de formare profesională a adulților, de nivel 5.
Notă BNS:
În sensul OG129/2000 nu există această acreditare, nu am informații despre acreditatri / evaluări ARACIS pe formare profesională a adulților, iar nivelul 5 reamintesc este un nivel tipic „învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal” (Art. 23. – > (1) lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, deci putem trage concluzia că nu are de a face cu învățământul superior.

(4) Programele de formare profesională a adulților pot avea volume reduse de învățare, vizând competențe și/sau rezultate ale învățării corespunzătoare, care se finalizează cu o microcertificare. Acestea au următoarele caracteristici:
a) sunt un rezultat al învățării distincte, specifice și intenționat;
b) pot reprezenta o formă de evaluare, validare și atestare a învățării non-formale și informale, cu respectarea prevederilor legale;
c) vizează măsurarea de cunoștințe, abilități și a gradului de autonomie și responsabilitate, răspunzând unor nevoi ale societății, personale, culturale sau ale pieței muncii;
d) sunt eliberate în baza unei evaluări bazate pe standarde transparente;
e) volumul de muncă specific activităților educaționale aferente acestor programe este descris prin utilizarea Sistemului european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS); 113
f) sunt structurate astfel încât să răspundă nevoilor cursanților, fiind îmbunătățite în mod constant pornind de la evaluarea satisfacției beneficiarilor;
g) pot fi realizate prin colaborarea între instituțiile de învățământ superior sau cele prevăzute la alin. (2) și angajatori, parteneri sociali sau alți furnizori de educație, pentru a crește relevanța acestora în raport cu piața forței de muncă.
(5) Microcertificările sunt acordate și pot fi utilizate pornind de la următoarele principii:
a) pot fi utilizate în mod individual și sunt portabile;
b) sunt cumulabile în vederea obținerii unei calificări corespunzătoare;
c) creditele și rezultatele învățării atestate prin microcertificări pot fi recunoscute și echivalate în ciclurile de studii aferente învățământului superior și între domeniile de studii;
d) absolvirea unui program de studii postuniversitare poate fi considerată că fiind obținerea unei microcertificări.
(6) Prevederile de la alin. (4) și (5) sunt puse în aplicare în conformitate cu prevederile unui cadru metodologic aprobat prin ordin al ministrului educației, la propunerea ANC și ARACIS.
(7) Creditele de studii și rezultatele învățării dobândite prin microcertificări pot fi recunoscute și echivalate în ciclurile de studii aferente învățământului superior și între domeniile de studii.
(8) În vederea organizării programelor de formare profesională a adulților, instituțiile de învățământ superior acreditate elaborează un regulament propriu de organizare și desfășurare, care include și procedurile de evaluare internă a calității.
(9) Programele de formare profesională a adulților se pot desfășura în formă de învățământ cu frecvență, frecvență redusă sau la distanță. Acestea se pot desfășura și în sistem online sau hibrid, indiferent de tip, cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calității.
(10) Programele de formare profesională a adulților, inclusiv microcertificările, se finalizează cu un certificat, care poate fi emis și în format digital și care are următoarele caracteristici:
a) este stocat într-un registru digital național sau european, menit să asigure autenticitatea certificărilor;
b) respectă legislația cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(11) Modelele de certificate utilizate, interoperabilitatea registrelor și fluiditatea schimbului de date se realizează de către ANC în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.
(12) Certificatele de atestare a competențelor profesionale specifice unei ocupății precum și certificatele de atestare parțială a competențelor profesionale specifice unei ocupații au regimul juridic al actelor de studii. Acestea pot fi emise și în format digital, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(13) Instituțiile de învățământ superior sunt acreditate pentru a organiza, pentru tinerii absolvenți de liceu care nu au diplomă de bacalaureat, programe de formare profesională a adulților, de nivel 5, în vederea pregătirii pentru examenul de Bacalaureat. Aceste programe se desfășoară în baza unui regulament aprobat de senatul universitar.