Guvernul Nicolae Ciucă pregătește o nouă ordonanță de urgență în ceea ce privește piața de energie din România. Această decizie vine după o discuție avută de șeful Executivului, Nicolae Ciucă, cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. În urma acestei discuții se pare că s-a stabilit ca piața energiei să nu mai fie chiar liberă, ci parțial reglementată.
Așadar, vin vești bune pentru românii care s-au trezit cu facturi uriașe, de când s-a liberalizat piața energiei din România. Astfel, se pare că piața energiei electrice urmează să fie reglementată parțial, începând cu data de 1 ianuarie 2023, după ce premierul Nicolae Ciucă a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.
Acum, Guvernul României trebuie să vină cu o ordonanță de urgență până la finele lunii noiembrie, care presupune o semi-reglementare pe piața energiei. Mai exact, pentru consumatorii casnici, schimbările nu vor fi foarte mari. Prețurile vor fi de 0,68 și 0,80 de lei, așa cum a fost și până acum, însă cei care depășesc consumul impus de guvern, de 225 de KWh, vor plăti un preț fix, nu prețul întreg impus de distribuitorul de energie.
În plus, premierul Nicolae Ciucă a venit recent cu o nouă veste bună. România va primi 2,5 miliarde de euro din fondul de coeziune pentru sărăcie energetică, crearea locurilor de muncă, IMM-uri și persoane vulnerabile. Fondurile pot fi folosite însă și pentru compensarea energiei.
„Avem o veste foarte bună de la Comisia Europeană, care a disponibilizat 10% din Fondurile de Coeziune, la nivelul întregii Uniuni discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocați pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri și desigur pentru susținerea cetățenilor vulnerabili”, a spus Nicolae Ciucă.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a explicat că acești bani de la Comisia Europeană pot fi utilizați chiar și pentru compensarea facturilor.
„Așa cum s-a anunțat în cursul zilei de ieri, Comisia Europeană a luat această decizie de disponibilizare de 10% din fondurile politicii de coeziune, respectiv pentru acele fonduri care sunt sub risc de pierdere a banilor. Pentru România înseamnă 2,2 miliarde de euro și sunt 3 tipuri de măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețului la energie. De asemenea, a doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile pentru capital de lucru ce urmează a fi acordate IMM-urilor, după modelul granturilor pentru capital de lucru pe care le-am avut în criza pandemică. Al treilea tip de măsură este cel referitor la ocupare și crearea locurilor de muncă”, a concluzionat Marcel Boloș.