„Ai carte, ai parte”
Uzul iniţial a fost folosit cu un cu totul alt sens. Astfel că, acea carte însemna de fapt, un act de proprietate. Ulterior, expresia a început să fie folosită în sensul de care ştim şi noi. Așadar, să stai cu nasul în cărți pentru un viitor mai bun nu este tocmai același sens cu cel anterior. Putem întâlni situația în care informația să fie la nivelul superficial, și anume, câte puțin din toate dar nimic concret. Sunt persoane care au multe diplome, dar meseriile acestora nu le aduc ”partea”.
Astfel, este mai mult o tehnică de marketing pentru librării. O expresie mai de actualitate ar suna ceva genul „Cine are carte, are parte de discuţii diversificate”.
„Nu haina face pe om” este o altă expresie greșit înțeleasă. Astfel că, în alte timpuri, discrepanța între nobilime și populația de rând era foarte mare. Haina nu însemna nimic, nobilul rămânând tot nobil, garderoba conta foarte puțin comparativ cu nivelul intelectual. Acum lucrurile stau cu totul diferit. Aparențele înșală, astfel că hainele unei persoane te pot duce într-o direcție greșită dacă vrei să îți faci o părere generală despre o persoană. O expresie de un mai mare adevăr ar suna ca „Haina îl face pe om să demonstreze cât de mult îi pasă de părerea unor oameni care nu contează”.
Ultima expresie, cea de-a cincea, deși acestea sunt mult mai multe, este „Gusturile nu se discută” sau, poate ați auzit-o în latină, ”De gustibus non est disputandum”, o expresie extrem de folosită. Aceasta este folosită în cazul în care anumite persoane nu ar trebui judecate după preferințele și gusturile sale, indiferent de calitatea lor. Realitatea stă cu totul altfel. Astfel că, gusturile se discută mai tot timpul. Indiferent în ce circumstanțe ne aflăm, facem asta mai tot timpul.
Această expresie este foarte des folosită atunci când, într-o discuție în contradictoriu, nu pot fi aduse suficiente argumente pentru a ne susține preferințele, iar pentru a schimba subiectul, o folosim. Aceasta ar suna mult mai adevărat dacă s-ar spune „Gusturile nu se discută, pentru că mi-e ruşine să recunosc că am gusturi nu tocmai printre cele mai bune”.