Anunț extrem de important făcut de Guvernul României, care a adoptat un Act normativ ce are rolul de a modifica și completa Legea sănătății și Codul fiscal. Doctorul Aurora Dragomirișteanu este de părere că acest lucru este doar o aliniere a legislației din România la normele europene.
„La nivel internațional și european, reglementările prevăd că o persoană care donează celule stem hematopoietice ar trebui să beneficieze la cerere, nu neapărat obligatoriu, de evaluări medicale cel puțin anual cel puțin 10 ani, astfel încât să ne asigurăm că nu există reacții adverse și o persoană care a făcut o faptă așa de bună pentru o persoană pe care nu o cunoaște să ne asigurăm că își protejează și își păstrează sănătatea.
Modificările din ordonanță au avut în vedere aceste reglementări și punerea în acord cu ele”, a spus medicul Aurora Dragomirișteanu, directorul general al Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, potrivit Adevărul.ro.
Condiția pe care trebuie s-o respecte donatorii este limita de vârstă, mai precis ca aceștia să aibă între 18 și 45 de ani, să fie sănătoși, fără probleme medicale și să fie înscriși în Registrul național.
„Odată înscris, nu înseamnă că și va dona. Dar odată înscris, un potențial donator intră în acest proces de căutare cu pacientul care nu are donator în familie, dar care este într-o fază de remisie a bolii hematologice de care suferă – fie leucemie, fie mielom, fie limfom – poate avea indicație de transplant de celule stem hematopoietice de la un donator compatibil.
În familie, șansa de a găsi un donator compatibil e cam 25%. Faptul că familiile sunt din ce în ce mai puțin numeroase, șansa scade și mai mult. Deși sunt singurele cancere care pot fi vindecate, șansa rămâne teoretică dacă nu găsim în perioada în care bolnavul are indicație o persoană compatibilă”, a mai spus medicul.
Momentan, în România există 85.000 de persoane înscrise, din 500.000 potențiali. În schimb, în Germania, de exemplu, sunt 10 milioane de persoane înscrise, mai precis peste 10% din populația sub 45 de ani, țara având unul dintre cele mai bogate registre din Europa. Registrul românesc face parte din rețeaua internațională, așadar, dacă nu există un donator în România, se va căuta automat și în celelalte registre.
Se pare că unica testare obligatorie care trebuie făcută la momentul înscrierii în Registru este cea a unor antigene, din sânge sau din salivă, care au rolul de a conduce la toleranță sau la respingerea transplantului.
„Cel care alege metoda este donatorul. Majoritatea aleg donarea din sânge periferic. Procedura este simplă, dar e nevoie de o pregătire de câteva zile înaintea donării. Aceasta înseamnă că dimineața și seara trebuie făcută câte o injecție care ajută celulele stem să iasă mai multe în periferie, astfel încât să poată fi recoltate într-un timp scurt.
Persoanele foarte ocupate aleg să doneze prin puncția unui os lat. Aceasta este o procedură dureroasă, motiv pentru care se face sub anestezie generală. Iar după donare locul doare puțin, la fel ca la injecțiile cu penicilină”, a notat dr. Aurora Dragomirișteanu.
În plus, noua ordonanță guvernamentală arată că donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit vor fi scutiți la plata asigurărilor de sănătate pentru o perioadă de 10 ani de la donare. Acest lucru intră în vigoare la data data de 18 septembrie 2022.
Astfel că banii economisiți într-un an prin această scutire diferă în funcție de salariul avut. Mai precis, la un salariu brut de 4.000 de lei pe lună (2.340 de lei net), o persoană plătește 10% contribuții la asigurările sociale de sănătate, CASS, adică 400 de lei pe lună și 4.800 de lei pe an.