Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 4,75%, de la 3,75%, depășind estimările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75%. Majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct procentual vine pe fondul unei inflații de 14,5%, care potrivit estimărilor specialiștilor, va continua să crească în lunile următoare. Analistul financiar Adrian Codîrlașu spune că, și cu această nouă creștere, România rămâne mult în spatele țărilor din Europa Centrală și de Est, care au rate de dobândă peste 6%. Analistul estimează că dobânda cheie va mai crește și ar putea depăși chiar 6% până la finalul anului, situație care va duce la rate bancare și mai mari.
Rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an se majorează de miercuri 7 iulie. Tot din 7 iulie se majorează și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75%, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit crește de la 2,75% la 3,75%.
BNR a mai decis păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.
Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.
Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice”, potrivit BNR.
Românii care au credite ipotecare sau de consum cu dobândă variabilă plătesc deja rate mai mari din iulie, după ce indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 6,47%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei luate după luna mai 2019, a fost actualizat la 2,65%, în creștere de la 1,86% în trimestrul precedent.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]După majorarea dobânzii de politică monetară din 7 iulie, ratele la multe dintre credite vor crește din nou.
Analistul financiar Adrian Codîrlașu, vicepreşedintele CFA România, a explicat pentru impact.ro, ce efecte vor avea noile decizii ale BNR.
Analistul financiar Adrian Codîrlașu spune că inflația este acum la 14,5% și cel mai probabil va crește în continuare.
În condițiile acestea, la inflație de aproape 15%, avem acum dobânda cheie la 4,75%. Va mai crește, ar putea să ajungă la 6 și chiar peste. Dobânda pe piața monetară este semnificativ mai mare chiar decât facilitatea de credit a BNR, din cauza acestui control strict al lichidității”, a explicat Adrian Codîrlașu.
Analistul financiar a precizat că tendința este de creștere a dobânzii, dar a subliniat că România are acum cele mai mici rate de dobândă din regiune.
Mergem către dobânzi mai mari, dar în regiune avem cele mai mici rate de dobândă. Noi, abia avem 4,75%, iar celelalte țări au între 6 și 7,25%. Suntem încă semnificativ în spatele celorlalte țări din Europa Centrală și de Est”, a mai spus Adrian Codîrlașu.
Analistul spune că prin această nouă majorare a dobânzii de referință, BNR transmite că vrea reducerea ratei inflației, dar dă și un semnal de reducere a consumului.
Toate celelalte rate de dobândă din piață vor mai crește, iar BNR va mai crește și în continuare ratele de dobândă. Trebuie să ne pregătim deci pentru rate de dobândă mai ridicate”, a adăugat Codîrlașu.
Analistul financiar spune că, după majorarea dobânzilor, fiecare om trebuie să își facă propriile calcule ca să decidă dacă bugetul le permite noi credite.
Acum, cine are veniturile indexate cu inflația, fie că este companie, fie că este persoană fizică, încă are o dobândă real negativă substanțială, deci face sens un credit.
Cine are, în schimb, veniturile variabile sau improbabile, trebuie să se gândească dacă poate suporta o dobândă în creștere”, a explicat Adrian Codîrlașu.
BNR a majorat în 2022 de cinci ori rata dobânzii de politică monetară: pe 11 ianuarie, la 2%, de la 1,75 în noiembrie 2021, pe 10 februarie, la 2,5%, pe 6 aprilie, la 3%, pe 11 mai, la 3,75% și din 7 iulie, la 4,75%.
Indicele ROBOR la trei luni a ajuns miercuri la 6,63%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei luate după luna mai 2019, a fost actualizat în iulie la 2,65%, în creștere de la 1,86% în trimestrul precedent.
Ambii indicatori se vor majora în continuare, în condițiile unei inflații în creștere și a unor estimări de creștere a dobânzi de referință.
Ultimele date de la INS arată o creștere a inflației în luna mai la 14,5%, de la 13,8% în aprilie, 10,2% în martie, 8,5% în februarie și 8,4% în ianuarie. Prețurile de consum, de la începutul anului, au crescut cu 1,5% în ianuarie (față de decembrie), 0,6% în februarie, 1,9% în martie, 3,7% în aprilie și 1,2% în mai.
Băncile comerciale împrumută bani de la banca centrală pentru a-și acoperi nevoile financiare imediate. Dacă o bancă comercială se împrumută la o dobândă mai mare pentru a da credite persoanelor și firmelor, la rândul ei va cere o dobândă mai mare de la aceștia, ca să aibă garanția că acoperă cel puțin costul mai mare cu care s-a împrumutat.
Creșterea dobânzilor este calea aleasă de băncile centrale din întreaga lume pentru a lupta cu inflația. Practic, crescând dobânda, descurajezi creditarea.
O dobândă cheie mai mare înseamnă pentru bănci împrumuturi mai scumpe de la BNR, dar și între ele, când au nevoie de mai mulți bani decât pot lua de la Banca Națională.
Românii s-au îndatorat mai mult, în condițiile unor rate de dobândă scăzute, a relaxării standardelor de creditare, dar și a diminuării incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19. Îndatorarea totală a populației s-a majorat cu 9 la sută în martie 2022 comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Cele mai multe credite sunt ipotecare – 56 la sută din total, respectiv 103 miliarde de lei, acestea având și cea mai ridicată rată de creștere (12%).
Creditele de consum bancare, reprezentând 34 la sută din totalul îndatorării populației, s-au majorat cu 5 la sută în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2 la sută în cursul anului 2020. Creditele acordate de IFN-uri au o pondere de 5 la sută în totalul îndatorării populației, majorându-se cu 8,4 la sută.
Creditele noi au atins un maxim istoric de 20 miliarde de lei în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creștere cu 41 la sută față de aceeași perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeași perioadă (+44 la sută).
Și creditele acordate de IFN-uri au ajuns la un maxim istoric de 5 miliarde lei în perioada aprilie 2021- martie 2022. BNR precizează că aceste situații arată că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanțare al populației, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri.
