Editorial Dan Mlădinoiu

Editorial Dan Mlădinoiu. Iaht regal din categoria TEZAUR, victima unui rapt cât catargele sale

Dan Mlădinoiu 25.07.2021, 12:06
Editorial Dan Mlădinoiu. Iaht regal din categoria TEZAUR, victima unui rapt cât catargele sale

Cândva bijuteria de lux a celui mai important port dunărean românesc, vasul “Libertatea”, simbolul Galațiului, s-a pierdut în adâncurile samavolniciei și fărădelegilor, o marcă națională arhicunoscută. La noi și pe unde ne știe lumea. Nici azi gălățenii get-beget nu uită și nu iartă această dispariție cu alură de jaf. Fostul iaht regal a constituit, dacă vreți, floarea de la butonieră a cetății de la mila 80 de pe malul stâng al Dunării.

Iaht regal din categoria TEZAUR, victima unui rapt

Povestea de dragoste dintre regele Edward al VIII-lea al Marii Britanii și Wallis Simpson, care a și determinat abdicarea monarhului, a adus României unul dintre cele mai luxoase și moderne iahturi din acea vreme. Nava care a găzduit idila interzisă a fost vândută în 1937 Guvernului țării noastre. Pe numele ei “Nahlin”, fusese construită în 1930 la șantierul naval John Brown & Co Ltd din orașul scoțian Clydebank. În 1934, după ce a străbătut o bună parte din oceanele lumii, intra în proprietatea Casei Regale Britanice.

Intrat în dizgrație odată cu regele Edward, “Nahlin” a fost cumpărat de Guvernul Tătărăscu pentru suma de 120.000 de lire sterline. Iahtul de agrement i-a fost dăruit regelui Carol al II-lea. Conform “justitiecurata.ro”, rebotezată “Luceafărul” și cu tricolorul la pupă, vasul special a părăsit Scoția la 3 septembrie 1937. Trei zile mai târziu, acosta în portul Constanța. După încă un an, iahtul de o frumusețe răpitoare ajungea prima dată în Galați, orașul în care va eșua 28 de ani mai târziu.

Regele, ministrul de Externe al Poloniei – colonelul Beck și omologul român al acestuia, Nicolae Petrescu Comnen s-au întâlnit la bordul vasului, în portul Galați, pentru o întrevedere politică. Se întâmpla la 18 octombrie 1938. După 10 ani, comuniștii au pus gheara lor morbidă pe maiestuosul iaht, au înlăturat blazoanele și simbolurile regale, apoi l-au predat unei comisii de evaluare și inventariere.

Iaht regal din categoria TEZAUR, victima unui rapt
Iaht regal

I-a fost schimbat numele în “Libertatea”, ajungând în 1976 hotel-restaurant pe Faleza Dunării gălățene. După Revoluție a fost devalizat mulți ani de-a rândul, apoi preluat pentru exploatare de societatea comercială Regal SA, fostă TAPL, care administra câteva restaurante. La figurat, nava începuse să ia apă.

Într-una din vizitele sale la Galați, după exil, chiar înainte de înstrăinarea navei, regele Mihai I a fost tulburat atunci când a văzut ambarcațiunea de agrement a adolescenței sale. Aflat la o întâlnire la Hotelul Faleza situat în dreptul “Libertății”, fostului suveran i-a fost atrasă atenția de muzica de influență orientală ce venea de pe vas. Era un șoc.

Cu toate că Direcția Muzeelor și Colecțiilor din Ministerul Culturii hotărâse pe 18 mai 1998 clasificarea iahtului în categoria “tezaur”, iar în conformitatea cu OG 68/1994, Regal SA avea obligația asigurării protecției bunului de patrimoniu, aceasta a scos nava la vânzare. Decizia de scoatere la mezat a aparținut Consiliului de Administrație din care făceau parte ca directori țărănistul FPS Horia Axinte, cel al SIF2 Moldova, Mugurel Trandaf și, evident, al Regal SA, Elena Trandafir. Licitația s-a făcut cu încălcarea Legii 31 a societăților comerciale, Regal neavând trecută în domeniul de activitate această posibilitate.

Fără ca ministrul Culturii de atunci (Ion Caramitru) din cabinetul Victor Ciorbea să intervină, iahtul regal a fost adjudecat pentru suma de 265.000 de dolari (preț de fier vechi, azi valorând 45 de miloane de dolari) de către firma britanică Edminton Co Ltd, în urma unei licitații la care au mai participat Preston Sevice Maritime Museum și Andrei Aurel Staf – persoană fizică din București. Pentru a înțelege dimensiunea jafului, aflați că firma engleză a asigurat nava la celebra companie Lloyd’s pentru un milion de dolari, numai pe perioada transportului în Scoția.

Cu o licență temporară de export, eliberată de Ministerul Culturii, nava regală din categoria “tezaur” părăsea pentru totdeauna România, navigând pe apa sâmbetei. Vânzarea vaporului regal s-a făcut cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind desfășurarea activităților comerciale cu bunuri de patrimoniu, aprobat prin Ordinul ministrului Culturii nr. 1284/12.11.1996.

Artizanii menționați ai acestei oribile înstrăinări pe bani au fost scoși, însă, de sub urmărire penală (un NUP cât Libertatea), printr-o Ordonanță semnată de procurorul de caz din Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați. În act, magistratul constată:

“Vânzând iahtul Libertatea, obiect din patrimoniul cultural național, categoria “tezaur”, în alt mod decât cel stabilit prin Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului Culturii, învinuiții au cauzat o tulburare însemnată unei instituții de stat (…) Prin vânzarea neregulamentară a navei, a avut ca efect major crearea unui precedent periculos…Fapta învinuiților întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de articolul 248 C.P.”

Stupoare! În pofida acuzațiilor aduse, procurorul îi scoate de sub urmărire penală pe cei trei reprezentanți ai Regal SA: (…) “Explicațiile de mai sus conduc la concluzia că fapta reținută în sarcina învinuiților, sub aspectul laturilor subiectivă și obiectivă nu subzistă, motiv pentru care dispunem scoaterea învinuiților de sub urmărire penală”.

Periplul temporar pentru reparații al iahtului a expirat pe 24 august 2000, dată ce avea să însemne pierderea sa definitivă de către România. Până și Ministerul Culturii s-a dezis de această bijuterie de patrimoniu și, la cererea firmei care și-a adjudecat nava, a transmis următorul comunicat Muzeului de Istorie Galați, custodele bunului: “Având în vedere cererea de declasare și rezultatele expertizei, Ministerul Culturii și Cultelor a hotărât trecerea vasului “Libertatea”, din categoria juridică tezaur, în categoria juridică fond, în conformitate cu legea”.

Hotărârea Ministerului Culturii a fost luată împotriva celor judecătorești, care au respins acțiunea firmei engleze Edminton, privind declasarea din categoria “tezaur” a Libertății. Entitatea britanică a atacat în instanță lipsa “lipsa criteriilor de clasare” din normele metodologice ale Ministerului Culturii, precum și neprevederea “elementului național”, cu referire la faptul că iahtul regal a fost construit în Marea Britanie.

După ce a fost restaurată și rebotezată “Nahlin”, în 2010, grațioasa navă de agrement a intrat ca înregistrată sub pavilion englezesc, în portul Glasgow. Azi, fostul iaht monarhic al României navighează printre cele mai exotice insule ale lumii, în timp ce pe locul în care a fost acostată zeci de ani la Galați, a apărut pe post de „replică” o matahală kitschoasă, o monstrozitate din beton botezată ironic, „Libertatea 2000”.

Astfel, iahtul „Nahlin” (cu o lungime de 90 m), “Luceafărul”, cum s-a numit în perioada regalității românești, “Libertatea”, care în 1934 era citat ca unul dintre cele mai mari vase particulare de agrement construite în Anglia, și-a regăsit menirea. Aceea de plimbare pe întinsurile oceanelor ale celor care știu să prețuiască la maximum valoarea și frumusețea.

Printre bunurile aflate la bordul avuției pierdute se găseau pereți îmbrăcați în gresie scumpă, punte largă pentru plimbare, săli luxoase, cabine cochete, bibliotecă, fumoar lambrisat cu nuc franțuzesc, sală de gimnastică, scări spiralate cu balustrade din bronz, garderobe etc.

Totuși, din punctul meu de vedere, parcă mai bine sună Galapagos, Hawaii, Tahiti, Insulele Canare, Maldive ș.a.m.d. decât o traistă, fie ea și burdușită cu dolari. Spre fericirea unora, spre tristețea și frustrarea altora.

Urmăriți Impact.ro și pe