Dolarul, moneda de ‘vreme rea’, yenul este chiar mai puternic. Adrian Vasilescu: „După evenimente șocante, niciodată nu se fac analize privind mișcarea valutelor”

Anunțul lui Vladimir Putin a stârnit un val de reacții în toate domeniile care nu au ocolit sectorul financiar. După ce Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare a rezerviştilor după cel de-al Doilea Război Mondial, lira, euro și în special rubla au căzut în fața dolarului și a yenului, considerate monede stabile în vremuri de criză. De ce reacția pieței este atât de impulsivă și este aceasta de durată sau doar o fluctuație de o zi?

„Orice jucător din piață, indiferent unde tranzacționează, reacționează involuntar când vine un șoc ca acesta”

Chiar și înainte de anunțul lui Vladimir Putin privind mobilizarea parțială în Federația Rusă, dolarul avea un avantaj net în fața monedei europene datorită măsurilor luate de FED (Rezerva Federală a SUA), care a stabilizat dolarul cu măsuri constante de mărire a dobânzii de referință. De altfel și astăzi se așteaptă ca după ședința FED dobânda de referință să fie crescută până la 1% chiar, după prăbușirea de marțea trecută a indicelui Dow Jones. Spre deosebire de BCE (Banca Centrală Europeană), FED a luat măsuri din timp pentru a stabiliza dolarul, ceea ce s-a văzut și în evoluția monedei americane în raport cu euro.

Impact.ro a stat de vorbă cu economistul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, pentru a afla de ce dolarul și yenul sunt considerate un pariu sigur în vremuri de criză.

„În general dolarul are o istorie lungă, a fost întotdeauna socotită ‘monedă de vreme rea’. Mai ales că astăzi, tranzacțiile cu produse energetice, și cu servicii energetice, se fac în dolari. În ceea ce privește yenul, este moneda unei țări stabile, care are o inflație de 0,5%, când toată lumea are suport de inflații galopante, și normal că anumiți jucători din piață se regrupează și pe yen, în sensul că investițiile sunt sigure acolo.

Vreau să fac o subliniere care este foarte importantă, și anume, faptul că după evenimente șocante niciodată nu se fac analize privind mișcarea valutelor, pentru că orice valută, și orice jucător din piață, indiferent unde tranzacționează, în piața de consum, în piața de capital, în piața energetică, reacționează involuntar când vine un șoc ca acesta.” spune Adrian Vasilescu.

Nu trebuie să considerăm ziua de azi ca fiind reprezentativă pentru evoluția monedelor europene

Adrian Vasilescu spune că reacția pieței de astăzi a fost una impulsivă și nu trebuie analizată ca un indiciu pentru evoluțiile din perioada următoare ale monedelor europene sau a lirei, care a cunoscut o scădere semnificativă. Pe de altă parte FED s-a asigurat în ultimele luni că inflația nu v-a duce la o destabilizare a dolarului semnificativă.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Nu ne putem lua după ce s-a întâmplat azi. Întotdeauna la evenimente mai puțin șocante au loc reacții impulsive.

(De remarcat este că n.r) reacția FED la inflație a fost mai agresivă decât în zona euro și care a determinat o apreciere semnificativă a dolarului. FED a avut o ședință de 2 zile.” mai spune Adrian Vasilescu.

FED a modificat rata dobânzii de referință, în urma ședinței, pentru a treia oară la rând, cu 0,75%. Unii analiști se așteptau și la o creștere cu 1% după căderea înregistrată pe bursele americane de săptămâna trecută.

Cum a arătat prima jumătate a zilei după anunțul lui Vladimir Putin?

Monedele europene s-au prăbuşit, euro scăzând cu 0,65%, la 0,9903 dolari, iar lira sterlină a pierdut 0,38%, la 1,1338 dolari, după ce a atins un nou minim al ultimilor 37 de ani, la 1,1304 dolari, conform zf.ro. De asemenea moneda rusească a coborât miercuri până la un curs de 63 de ruble pentru un dolar, revenind la cea mai redusă valoare din ultimele două luni, iar acţiunile companiilor ruseşti au înregistrat scăderi de peste 10% , informează Reuters.

Indicele dolarului, care măsoară moneda în raport cu şase valute, a crescut cu 0,61%, până la 110,84, şi a marcat un nou maxim al ultimelor două decenii la 110,87.

Totuşi, dolarul a fost uşor mai slab în raport cu yenul, o altă monedă de refugiu, la 143,615 .

„Noutăţile din Rusia au făcut ca euro şi lira sterlină să se vândă puternic, în timp ce dolarul este mai puternic faţă de aceste monede europene, dar yenul este şi mai puternic, deci acestea sunt fluxuri tipice de tip `safe-haven` ”, a declarat Shinichiro Kadota, strateg senior FX la Barclays în Tokyo, conform zf.ro.