Din ce era făcută Calea Victoriei atunci când a fost deschisă. Celebra stradă bucureșteană avea și alt nume

Stan Filon 06.07.2021, 09:46
Din ce era făcută Calea Victoriei atunci când a fost deschisă. Celebra stradă bucureșteană avea și alt nume

Calea Victoriei este una dintre cele mai cunoscute artere din România. Mai mult decât atât, a fost la timpul ei cea mai modernă stradă din Țara Românească. Când a fost construită și cum s-a numit înainte, vedeți în rândurile de mai jos, când veți afla și din ce a fost făcută.

Din ce era făcută Calea Victoriei atunci când a fost deschisă

Calea Victoriei a fost denumită așa de-abia pe data de 8 octombrie 1878, când armata română își făcea intrarea triumfală în Capitală, întorcându-se victorioasa de pe frontul Războiului pentru Independență. Dar cum o cunoșteau oamenii până atunci?

Ei bine, această arteră purta denumirea de podul Mogoșoaei, deoarece chiar avea aspect de pod, din cauza buștenilor cu care era pavată. Mogos era un nume foarte raspandit in Tara Romaneasca, inca din secolul al XVI-lea. Mogosii erau oameni avuti, înmulținu-se cu timpul pe tot întinsul țării.

Din ce era facuta Calea Victoriei atunci cand a fost deschisa
Din ce era facuta Calea Victoriei atunci cand a fost deschisa

Voda Brâncoveanu și-a făcut palat pe domeniul Mogoșoaiei

Un astfel de Mogoș stăpanea un sat intins si o mosie chiar lângă București. După ce a murit, averea sa a fost moștenită de Mogoșoaia, soția sa. Și Banul Văcărescu a murit, averea sa fiind de soția sa, care era cunoscută ca Băneasa.

Cele doua soții și-au pus amprenta peste București. Pe mosia Mogosoaiei, cumpărată desigur, și-a făcut Voda Brancoveanu palat, iar ca să aibă legătură de la reședința sa bucuresteana de langa Curtea Veche la palatul din Mogosoaia, Brâncoveanu a podit această axa Nord-Sud și a făcut drum. Axa asta era constituita din doua segmente: Ulita Mare care ducea de la Dambovita cam pana la locul unde se afla astazi Cercul Militar si Drumul Brasovului care incepea in acest punct si se termina cam prin Piata Victoriei de astazi.

Drumul mergea si de aici inainte, spre Ploiesti, trecand peste mosia vaduvei lui Vacarescu, Baneasa. Toți care treceau prin Băneasa erau nevoiți săplătească vamă, pe când drumul Mogoșoaiei era gratuit. Drumul pavat cu lemn a devenit imediat atracția Bucureștilor.

Podul Mogoșoaiei era iluminat

Imediat au fost ridicate biserici, case boierești, cafenele și instituții. Oamenii veneau să vadă drumul domnesc neobișnuit. Mai mult decât atât, acesta era luminat noaptea. Șomoioage imbibate cu păcură erau aprinse noaptea, luminând cât de cât drumul. Acestea însă erau adevărate pericole. Pe lângă faptul că emanau un fum gros, greu de suportat, acestea au provocat ș incendii, deoarece podeaua era de lemn.

Astfel, pe la 1825, domnitorul Grigore Ghica a hotarat sa inlocuiasca bustenii cu piatra cioplita. Era prima incecare de a pava o strada in Capitala Tarii Romanesti, însă se circula foarte dificil, deoarece piatra uza pematur potcoavele cailor si le deteriora copitele in cazul cand ciculau nepotcoviti. Totusi, domnitorul s-a impus si, in cativa ani, intregul pod al Mogosoaei era pavat. Lumea mirata spunea ca asta e strada domneasca. Și când și-a primit numele de Calea Victoriei, se circula greu pe piatra de râu, deoarece caleștile erau zdruncinate serios. Noaptea nu se circula aproape deloc, chiar și cu șomoioagele cu păcură care luminau cât de cât. Adevaratul progres s-a facut în 1882, când au apărut primele instalații electrice, în fața Palatului Regal și a câtorva instituții. Pana la inceperea Primului Razboi Mondial, iluminatul public functiona pe toata lungimea Caii Victoriei.

Andreea Vasile, protagonista comediei Ramon, face dezvăluiri
Urmăriți Impact.ro și pe
Stan Filon
Mi-am dorit întotdeauna ca articolele mele să schimbe lucrurile în bine, fie că am scris despre corupția din România  sau am prezentat poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți. Îmi...