Din cauză sau datorită, cum se folosesc corect. Greșeala pe care o fac frecvent românii

Când vine vorba despre utilizarea greșită a unor expresii și cuvinte, nu putem să trecem cu vederea confuzia care se face adesea dintre „din cauză” și „datorită”. Chiar dacă ambele forme sunt corecte, ele trebuie folosite în contexte diferite. Se poate întâmpla ca, în diferite situații, unele persoane să nu știe dacă trebuie să folosească „din cauză” sau „datorită”, așa că haideți să aflăm împreună cum și când se folosesc corect.

Din cauză sau datorită. Cum se folosesc corect cele două forme

Pentru a exprima cauzalitatea, în limba română se folosesc adesea locuțiunea prepozițională „din cauză” și prepoziția „datorită”. Cu toate acestea, nu de puține ori mulți fac confuzii atunci când le folosesc. Gramatica ne arată că prepoziția „datorită” trebuie folosită în contexte pozitive. Mai precis, „datorită” se folosește atunci când efectul este unul favorabil, benefic, de mulțumire, grație.

În schimb, locuțiunea prepozițională „din cauza” exprimă un lucru negativ, care are sensul „din pricina”.  Așa că este folosită în contexte negative, atunci când efectul este unul nedorit, nefavorabil. Dar cum și când se folosesc corect „din cauză” sau „datorită”? Iată câteva exemple din acest punct de vedere.

Când folosim datorită:

• Datorită majorării salariale îmi permit o mașină nouă.
• Am câștigat competiția datorită antrenamentelor mele.
• Datorită lui Andrei am reușit să trec pentru momentele grele din viața mea.
• Pomii au dat roade datorită ploilor din primăvară.

După cum ați putut observa, în exemplele de mai sus „datorită” este folosit în contexte pozitive. Din afirmația „Datorită lui Andrei am reușit să trec prin momentele grele” deducem că vorbitorul îi mulțumește lui Andrei pentru contribuția sa benefică.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Află și Cum se scrie corect: bineînțeles sau bine înțeles?

Exemple de contexte în care se folosește din cauză:

• Microbuzul nu a ajuns la timp din cauza traficului rutier.
• Nu reușesc să mă concentrez din cauza gălăgiei,
• Din cauza secetei recolta a fost foarte slabă în acest an.
• Am luat notă mică din cauza neatenției.

În concluzie, nu putem spune, de exemplu, că „microbuzul nu a ajuns la timp datorită traficului” sau că „recolta a fost slabă datorită secetei”.

Din cauză sau datorită. Cum putem să evităm confuzia

În caz că nu suntem siguri când și cum se folosesc corect „din cauză” sau „datorită”, trebuie să știm că prepoziția „datorită” este folosită corect atunci când poate fi înlocuită cu „mulțumită” sau „grație”.

De exemplu, putem spune că „Am reușit să trec peste momentele grele grație/mulțumită lui Andrei”.

Citește și Cum se scrie corect: deloc sau de loc?

Curiozități ale limbii române

Acum că știm cum se folosesc corect „din cauză” și „datorită”, iată și câteva lucruri pe care probabil nu le știați despre limba română.

În limba română există câteva grupuri de cuvinte care pot fi citite de la stânga spre dreapta și de la dreapta la stânga fără să-și schimbe sensul. Iată câteva exemple:

• „Era o tipă răpitoare.”
• „Ele fac cafele.”
• „Icre, pui, ciuperci.”
• „O ramă maro.”
• „Ele ne seduc cu desenele.”
• „Ene purta patru pene.”

În caz că nu știați, cele mai multe cuvinte din limba pe care o vorbim încep cu litera „C”. Mai precis, este vorba despre 19.750 de cuvine. În schimb, „Y” este litera cu care încep cele mai puține cuvinte (14 cuvinte).

Format din 44 de litere, cuvântul „Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză” este cel mai lung din limba română. Acesta este un termen medical și definește o afecțiune pulmonară provocată de inhalarea prafului de siliciu.

Dacă tot vorbim despre cele mai lungi cuvinte, află că există și o fobie de cuvinte lungi. Aceasta este denumită „Hippopotomonstrosesquipedaliofobie”.

Deși unii pot fi de altă părere, aproape 40% din totalul cuvintelor din limba română provin din limbile franceză și italiană. Cu toate acestea, trei cuvinte din limba noastră ne reprezintă tradițiile în patrimoniul cultural UNESCO. Acestea  sunt: „dor”, „doină” și „colind”. De menționat este faptul că „dor” și „doină” nu pot fi traduse cu exactitate într-o altă limbă.

Vezi și Cum se scrie corect: dă-te mai așa, sau dăte mai așa?