Depresia se poate vindeca. Psihoterapeut renumit: ”primul pas este diagnosticarea corectă”. Care sunt metodele recomandate de specialiști pentru tratarea depresiei

Andrei Cezar 12.10.2020, 18:37
Depresia se poate vindeca. Psihoterapeut renumit: ”primul pas este diagnosticarea corectă”. Care sunt metodele recomandate de specialiști pentru tratarea depresiei

Într-o perioadă în care întreaga omenire se află sub dominația pandemiei de COVID-19, numărul de persoane afectate de depresie și anxietate a crescut simțitor. Psihiatrii și psihologii avertizează că cei mai vulnerabili la stresul provocat de acest context sunt tinerii și cadrele medicale care luptă cu toată ființa pentru combaterea virusului. În plus, pandemia provoacă repercusiuni negative la nivel psihologic și în rândul copiilor care, mai ales în perioada stării de urgență, au resimțit din plin lipsa socializării.

Conform unui studiu efectuat la nivel european, în timpul lockdown-ului, epidemia de SARS-CoV-2 a avut efecte negative asupra psihicului la 65% dintre italieni, la 63% dintre britanici, la 69% dintre spanioli şi la 50% dintre germani, cu o medie europeană de 58%, scrie g4media.

Potrivit specialiștilor, depresia este declanșată în general de mai mulți factori, care țin atât de personalitatea fiecărui individ în parte, cât și de mediul său social. Psihoterapeutul cognitiv-comportamental Bianca Pescaru a explicat, într-un interviu pentru Impact.ro, care sunt mecanismele declanșării aceste afecțiuni, cum se poate trata și ce soluții sunt pentru a ne feri de ea.

Depresia se poate vindeca. Psihoterapeut renumit: ”primul pas este diagnosticarea corectă”. Ce metode recomandă specialiștii

Potrivit unor statistici, numărul persoanelor care suferă de depresie a crescut simțitor în ultima perioadă, în contextul pandemiei. Care sunt cauzele principale care favorizează dezvoltarea acestei afecțiuni?

– Toate cercetările la nivel mondial făcute în acest sens menționează cauze biologice, psihologice și sociale care contribuie la declanșarea depresiei.

Cauzele biologice țin de biochimia de la nivelul creierului, factorii psihologici țin de personalitate, de gradul de maturitate al Eu-lui, de istoricul familial, de modelele parentale introiectate precum și de istoricul emoțional și psihic, iar factorii sociali țin de stresul cotidian, evenimente negative de viață, ostilitatea mediului, calitatea relațiilor sociale, crize de orice natură, situații traumatizante, cu impact emoțional mare, schimbări majore.

Pandemia și izolarea au presupus confruntarea cu o nouă realitate a vieții noastre, cu un nou mod de viață, au apărut multe temeri, multe necunoscute, am fost privați de lipsa contactului social sub forma fizică cu care eram obișnuiți, ne confruntăm cu multe schimbări, informații negative, nesiguranță financiară și în ceea ce privește sănătatea noastră și a celor dragi nouă, toate aceste lucruri fiind factori predispozanți și declanșatori ai unei posibile afecțiuni psihice.

Pentru a funcționa în parametri normali, avem nevoie de repere, de predictibilitate, de informații pentru a ne putea organiza viețiile, pentru a avea sentimentul de siguranță și control asupra vieții noastre.

Ori această pandemie tocmai din acest punct de vedere ne-a afectat foarte mult, în sensul că tot sistemul nostru de valori după care ne desfășuram viețile, a dispărut. Nu mai avem reperele de altă dată, nu avem informații și date certe, nu avem predictibilitate vis a vis de viețile noastre, vis a vis de viitor, lucruri care generează foarte mult stres, anxietate, temeri, stări depresive.

– Cum ar trebui să-și gestioneze oamenii emoțiile în această perioadă, pentru a nu ajunge la depresie?

– În primul rând recomand tuturor autoreflecția. Să-și acorde timp și spațiu personal pentru acest lucru, dacă se poate zilnic, pentru a deveni conștienți de stările emoționale, de gândurile și de comportamentele adoptate, de somatizările din corp. Corpul nostru are această calitate extraordinară de ”a ne vorbi” și dacă ne educăm în a-l asculta, vom fi cu siguranță mult mai prezenți, mult mai informați despre ceea ce simte și despre ce nevoi are.

Apoi ne ajută foarte mult flexibilitatea în gândire, să ne educăm în a privi diferite situații și întâmplări prin care trecem din mai multe perspective.

Cu cât ne permitem să explorăm perspective, unghiuri diferite ale aceeași situații, cu atât ne vom da voie să ”vedem” și să descoperim nuanțe utile și constructive.

Un alt tipar de gândire și comportamental util este focusul pe soluții și nu pe problemă. Asta presupune acceptare și canalizarea resurselor către găsirea de soluții și nu stagnarea în emoții negative, de negare, neacceptare, frustrare, furie, tristețe. Atunci când căutăm soluții deja ne mutăm din situația-problemă, fapt care atrage alte gânduri și implicit alte emoții.

La acestea aș adauga un regim de viață echilibrat, activități fizice, activități plăcute,  plimbări în natură, evitarea stresului și a relațiilor conflictuale, evitarea consumului de alcool și substanțe psihoactive, alimentație sănătoasă și un program de somn ordonat.

Împărtășirea emoțiilor cu o persoană apropiată, evident ajută însă apelarea la un psihoterapeut ajută într-o măsură și mai mare, deoarece un specialist deține instrumentele și abilitățile necesare pentru a ajuta în procesul de reglare și echilibrare emoțională.

Bianca Pescaru - psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Bianca Pescaru – psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental

Care sunt semnele depresiei

– Care sunt semnele clare că o persoană suferă de depresie și nu este doar o stare de tristețe pasageră?

– Tristețea este o stare de spirit trecătoare, este un sentiment prin care trecem cu toții în anumite momente din viață. Starea de tristețe este episodică, pasageră, apare doar în anumite momente, și pleacă la fel de ușor cum apare.

Depresia este mult mai mult decât o stare de tristețe de moment. Este o stare de tristețe permanentă, însoțită de stări de amorțeală, letargie, insomnii, sau somn prelungit, gânduri intruzive recurente, ruminații, lipsa apetitului alimentar sau mâncat compulsiv, lipsa de sens, lipsă capacității de concentrare, lipsă de energie, agitație fizică sau apatie, interes scăzut pentru activitățile zilnice, deznădejde, neputință, disperare.

– Din momentul în care o persoană conștientizează că suferă de depresie, ce este de făcut? Care ar fi pașii de urmat pentru a își reveni?

– În primul rând, diagnosticul oricărei afecțiuni psihice este pus doar de medicul psihiatru, singurul în măsură să aprecieze corect orice diagnostic. Noi, psihologii clinicieni și psihoterapeuții putem pune diagnostice prezumtive, dar acestea trebuie obligatoriu corelate cu diagnosticele apreciate de un medic psihiatru. Orice persoană care observă  că suferă de stări anxioase și/sau de tristețe mai mult de 2 săptămâni, care conștientizează că are și alte simtome dintre cele enumerate mai sus, este imperios necesar să consulte un medic psihiatru și/sau un psihoterapeut.

Acesta este primul pas, absolut necesar, deoarece primul pas este diagnosticarea corectă, făcută de un specialist. Apoi urmează respectare tratamentului medicamentos (dacă este cazul) și efectuarea unui proces psihoterapeutic.

Astăzi, mai mult ca oricând, medicii psihiatri colaborează cu noi, psihoterapeuții, pentru că astăzi se cunoaște foarte bine faptul că tratamentul medicamentos tratează simptomatologia, efectele, însă psihoterapia tratează cauza. Fără descoperirea cauzelor din interiorul nostru care favorizează apariția stărilor anxioase, depresive, nu putem vorbi decât de ameliorare și nu de șansa unei vindecări.

– Când ar trebui o persoană care suferă de depresie, să apeleze la medicamente? 

– Utilizarea medicamentelor antidepresive nu se face decât la indicația medicului psihiatru. În nicio situație nu este recomandat automedicație, fără un consult de specialitate și fără un diagnostic în acest sens. Tratamentul medicamentos antidepresiv trebuie luat exact cum recomandă medicul psihiatru, la fel și stoparea lui se face gradual, treptat, tot sub stricta supraveghere și îndrumare medicală.

Metode prin care putem păstra optimismul și starea de bine

– Alimentația corectă și sportul ajută la combaterea depresiei?

– Alimentația echilibrată și efectuarea cu regularitate a activităților fizice ajută mult atât în ceea ce reprezintă sănătatea fizică cât și cea psihică. Este o certitudine deja că sănătatea fizică și sănătatea psihică sunt interdependente. Nu poate exista sănătate fizică fără sănătate psihică, precum și viceversa. Suntem ceea ce mâncăm, ceea ce gândim și ceea ce facem iar acest lucru ar fi foarte util de conștientizat.

De altfel, principala direcție abordată în tratarea depresiei în psihoterapia cognitiv-comportamentală este activarea comportamentală, asta însemnând mișcare, plimbări, activități fizice care atrag stări emoționale pozitive.

– Ce ar trebui să facem pentru a rămâne pozitivi și într-o stare de echilibru psihic?

– Pentru a rămâne echilibrați și pozitivi, este necesară educația în acest sens, dezvoltarea stării de prezență, de conștiență. În tot  ceea ce facem zi de zi, suntem conduși de programele minții inconștiente, în proporție de 95%. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că avem stare de prezență, de conștiență, doar 5%.

Deși ne propunem cu mintea conștientă obiective cum ar fi echilibru și pozitivitatea, evident că puterea minții inconștiente este covârșitor mai mare și ea este cea care ne conduce unde știe, adică către acele lucruri deja prestabilite în programele sale. Acesta este principalul motiv pentru care multe persoane deși își aleg obiective nu reușesc să le pună în practică.

Educația de care vorbesc se referă la un proces psihoterapeutic și de dezvoltare personală, singurul în măsură să ne ajute să ne schimbăm ceea ce este de schimbat din programele minții inconștiente. Dacă în programele minții inconștiente există tipare de gândire și comportamentale care nu ne ajută în direcția echilibrului și pozitivității pe care le dorim, este nevoie de a identifica distorsiunile, patternurile și de a le schimba cu altele echilibrate, pozitive.

Cum ne protejăm psihicul la o vârstă înaintată

– Cum să ne păstrăm sănătatea mintală chiar și la o vârstă mai înaintată?

Apariția afecțiunilor medicale și fizice într-o măsură mai mare la persoanele vârstei a treia, favorizează declanșarea unor afecțiuni psihice. Evenimente stresante de viață cum ar fi retragerea din activitatea profesională, pierderea partenerului de viață, a persoanelor dragi, izolarea socială, plecarea copiilor de acasă, problemele financiare, modificările fiziologice, teama de moarte, toate acestea reprezintă factori favorizanți în apariția unor afecțiuni psihice la persoanele de vârstă înaintată.

Cu toate acestea, este bine de știut că cei din această categorie de vârstă, ar fi util să efectueze activități care să-i bucure, care să-i mențină activi, cum ar fi plimbări în aer liber, interacțiuni cu persoane de aceeași vârstă, vizionări de filme, de spectacole de teatru, citit, să se facă utili prin îngrijirea nepoților, a unui animăluț, activități care le dau un sens și le mențin spiritul tânăr.

Fiecare etapă a vieții o putem trăi frumos, dacă ne găsim sensul și utilitatea.

Sănătatea mintală la orice vârstă înseamnă acceptare, echilibru și sens.

Depresia se poate vindeca. Psihoterapeut renumit: ”primul pas este diagnosticarea corectă”. Care sunt metodele recomandate de specialiști pentru tratarea depresiei
Depresia se poate vindeca. Psihoterapeut renumit: ”primul pas este diagnosticarea corectă”. Care sunt metodele recomandate de specialiști pentru tratarea depresiei
Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe