De ce spunem noroc când cineva strănută. Care este orginea acestei urări, de fapt

După cum bine știm, de cele mai multe ori, atunci când o persoană strănută, românii îi urează „Noroc!” sau „Sănătate!”. Dar de ce spunem noroc când cineva strănută? Ei bine, originile și explicațiile din acest punct de vedere le puteți găsi în rândurile de mai jos. În zilele noastre e un semn de politețe, însă urarea a început să fie folosită cu sute de ani în urmă.

De ce spunem noroc când cineva strănută

În România, atunci când cineva strănută, cei aflați în jur se grăbesc să îi ureze „Noroc!” sau „Sănătate”. În Statele Unite, oamenii obișnuiesc să spună „Dumnezeu să te binecuvânteze!”. Strănutul este act reflex, o expulzie convulsivă a aerului din plămâni prin nas și gură. Dar de ce spunem noroc atunci când cineva strănută?

Ei bine, există mai multe teorii despre originile obiceiului de a face urări cuiva care strănută. De exemplu, la începutul secolului I d.Hr. exista credința că strănutul poate provoca pierderea sufletului sau încetarea bătăilor inimii. Astfel că, la vremea respectivă, oamenii foloseau cuvintele „Fii Binecuvântat!”, tocmai pentru a prevenit astfel de nenorociri.

În acea perioadă, medicina era rudimentară, așa că oameni își puteau pierde viața chiar și în urma unor simple gripe sau răceli. Ei bine, o astfel de urare era foarte importantă, mai ales că unii credeau că are puteri vindecătoare.

Totuși, de ce spunem „noroc” când cineva strănută

În zilele noastre e un semn de politețe, însă în secolul al VI-lea, Papa Grigorie I cel Mare considera că a ura „Dumnezeu să te binecuvânteze!” unui om care strănută era ca o mică rugăciune pentru ca acesta să fie ferit de nenorociri.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

O altă teorie a fost formulată în secolul al XIV-lea. În timpul Evului Mediu, ciuma bubonică se răspândea în Europa. Deoarece era de obicei o boală fatală, iar oamenii erau foarte religioși, expresia „Dumnezeu să te binecuvânteze!” oferea o binecuvântare cuiva care ar putea să nu mai trăiască în curând.

Atunci, oamenii credeau că dacă cineva strănuta, sufletul unei persoane apropiate era salvat din ghearele duhurilor rele. Pentru a se putea lupta cu aceste spirite, cel care strănuta trebuia să primească o binecuvântare, așa că i se ura „Sănătate!” sau „Fii binecuvântat!”. În schimb, nu era un semn bun dacă cel care strănuta îi mulțumea persoanei care i-a făcut urarea.

De ce facem urări persoanelor care strănută

O altă teorie spune că, dacă o persoană strănuta, însemna că este sănătoasă tun. Așadar, expresia „Sănătate!” era un fel de felicitare, o încurajare a stării optime de sănătate a celui care strănuta. După cum ați putut observa există mai multe teorii din acest punct de vedere.

Cu toate acestea,  medicii din ziua de astăzi susțin că strănutul nu poate prevesti decât cel mult o banală răceală. Cu alte cuvinte, strănutând, curățăm căile respiratorii de particulele iritante care au pătruns în ele.

Este sau nu politicos să urăm „Noroc!” sau „Sănătate!” celor care strănută?

În țara noastră, atunci când există mai multe formulări folosite atunci când cineva strănută. Pe lângă urări de sănătate și noroc, românii mai folosesc: „Faci chef!”, „Ai dormit dezbrăcat!”, „Dai o bere!” etc.

Deși a devenit un gest reflex, potrivit codului bunelor maniere, nu trebuie să atragem atenția asupra unei persoane care a strănutat urându-i „Sănătate!” sau „Noroc!”. De ce spunem acest lucru? Explicația ar fi că nu pentru toate sunetele emise de organism există câte o astfel de urare. Așadar, nu se cuvine să îi facem urări persoanei care strănută.

Totuși, această regulă poate fi încălcată între apropiați. În schimb, dacă faci o urare, cel mai bine e să o faci doar o dată, chiar dacă acea persoană strănută de mai multe ori. Așa că, după ce seria de strănuturi s-a încheiat, vom spune o singură dată „Noroc!” sau „Sănătate!”.