De ce nu îţi aminteşti ce ai visat. Explicaţia dată de specialişti

De câte ori te-ai trezit dimineața dorind să-ți amintești visul, dar nu ai putut? Sau invers: când un vis era atât de viu, aveai nevoie de câteva minute pentru a verifica realitatea după trezire? O nouă cercetare, bazată pe un studiu asupra oamenilor care își amintesc bine visele și pe cei care nu își amintesc, au făcut lumină asupra modului în care funcționează creierul.

S-a aflat de ce mulți oameni nu-și amintesc ce au visat

Perrine Ruby, cercetător Inserm la Centrul de Cercetare în Neuroscience Lyon, a făcut următoarele două observații: „revocatorii de vise înalți” au de două ori mai mulți timpi de veghe în timpul somnului decât „reduceri de vise scăzute” și creierul lor este mai reactiv la zgomot în timpul somnului și stării de veghe.

Deși nu explică de ce visăm, în acest nou studiu, echipa de cercetare a căutat să identifice care zone ale creierului diferențiază cei care reamintește visele înalte și scăzute. Ei au folosit tomografia cu emisie de pozitroni (PET) pentru a măsura activitatea spontană a creierului a 41 de voluntari în timpul stării de veghe și somn.

Voluntarii au fost clasificați în 2 grupuri: 21 de „reduceri de vise mari” care și-au amintit visele în medie 5,2 dimineți pe săptămână și 20 de „reduceri de vise scăzute”, care au raportat în medie 2 vise pe lună. Rechematorii mari de vis, atât în ​​timp ce sunt treji, cât și în timpul somnului, au arătat o activitate spontană a creierului mai puternică în cortexul prefrontal medial (mPFC) și în joncțiunea temporo-parietală (TPJ), o zonă a creierului implicată în orientarea atenției către stimuli externi.

„Acest lucru poate explica de ce cei care reamintesc vise mari sunt mai reactivi la stimulii de mediu, se trezesc mai mult în timpul somnului și, prin urmare, codifică mai bine visele în memorie decât cei care își amintesc mai puțin visele. Într-adevăr, creierul adormit nu este capabil să memoreze informații noi; trebuie să se trezească pentru a putea face asta”, explică Perrine Ruby, potrivit huffingtonpost.com.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Un somn bun poate ajuta creierul

Poate fi greu de luat în considerare, dacă citiți acest lucru epuizat de încă o noapte de somn prost, dar un nou studiu realizat de oamenii de știință a dezvăluit că percepția unui somn bun este jumătate din luptă.

Cercetătorii de la Colorado College au cerut participanților la studiu să evalueze cât de adânc au dormit cu o noapte înainte, pe o scară de la 1 la 10. Apoi li s-a spus că o nouă tehnică „ar putea măsura calitatea somnului lor din noaptea anterioară, folosind senzori despre care li s-a spus că le vor măsura pulsul, ritmul cardiac și frecvența undelor cerebrale”.

Noua tehnică nu a existat, ceea ce cercetătorii sperau să descopere a fost dacă efectul placebo ar putea funcționa atunci când vine vorba de somn.

Participanții au fost apoi împărțiți în două grupuri. Unui grup i s-a spus că somnul lor a fost mai mare decât media la 28,7% somn REM. REM înseamnă mișcarea rapidă a ochilor și este cea mai profundă etapă a somnului. Acestui grup i s-a spus, de asemenea, că acesta este un semn că sunt alerti mental.

Celui de-al doilea grup i s-a spus că somnul a fost sub medie, la 16,2% somn REM. Li s-a spus apoi tuturor că un adult mediu petrece între 20 – 25% din timpul lor în somn REM și cei care nu au avut rezultate mai proaste la testele de memorie și le-a afectat capacitatea de a învăța.

Toți participanții au fost apoi testați din nou, iar cei cărora li s-a spus că au avut somn REM sub medie au avut rezultate mai proaste, indiferent de cât de bine au dormit.