România se confruntă, fără îndoială, cu o criză de proporții. De fapt cu o sumă de crize, în toate domeniile. Avem de-a face, astfel, cu o criză sanitară, prost gestionată de autorități, una politică, provocată și pare-se întreținută cu bună știință și interes obscur de politicieni, de o criză economică, ce ne apropie de faliment total, cu toate consecințele nefaste care decurg din ea, cu o criză morală și cu una de identitate națională fără precedent. Toate acestea convergând într-o criză socială care se acutizează de la o zi la alta.
Ca latură importantă a acestei crize sociale, în strânsă corelare cu creșterea prețurilor la combustibili și energie, care conduc, evident, la scumpiri la toate produsele destinate consumului, utilităților și serviciilor, este furnizarea deficitară, iar uneori și în foarte multe zone ale Capitalei, chiar lipsa totală acestuia, a agentului termic. În exprimare directă, a apei calde pentru consum casnic și a celei din calorifere destinate încălzirii locuințelor.
Update joi, 4 noiembrie 2021, ora 15:23. Primarul General al Capitalei a avut o întâlnire, joi, 4 noiembrie, cu prim-ministrul demis Florin Cîțu. Cei doi oficiali au discutat despre criza facturilor la încălzire în România, inclusiv despre preluarea ELCEN de către Primăria Municipiului București. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că a cerut o soluție pentru orașele cu termoficare, una dintre acestea fiind subvenționarea gazului astfel încât prețul de producție să scadă.
„Din discuţie a rezultat clar că sunt probleme şi provocări la nivel naţional, comune tuturor municipiilor şi că soluţiile pot veni doar prin colaborarea dintre administraţiile locale şi Guvernul României. Punctual pentru Bucureşti, am ridicat problema achiziţiei ELCEN de către Primăria Capitalei şi am convenit că va avea loc o discuţie separată cu premierul Florin Cîţu, în această săptămână.
Voi merge la această discuţie după ce voi avea o nouă întâlnire cu reprezentanţii Termoenergetica şi cu liderii grupurilor din CGMB, ca să pot veni cu propuneri concrete şi cu o viziune comună la nivelul Bucureştiului despre problema termoficării. Vorbim nu doar de soluţii de sprijin pentru această iarnă, ci de refacerea pe fond a unui sistem de termoficare învechit, care până acum a fost doar cârpit, nu modernizat”, a spus Nicușor Dan.
Nicușor Dan a mai declarat că Primăriei îi este necesară suma de 500 – 600 de milioane de lei pentru a putea cumpăra Electrocentrale București (ELCEN) până la sfârșitul acestui an, pentru a fuziona cu furnizorul de apă caldă al Bucureștiului, Termoenergetica (fosta RADET). Oficialul a precizat că a vorbit cu prim-ministrul Florin Cîțu despre un posibil ajutor de împrumut în acest scop.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]O scurtă paranteză legată de opinia unei locuitoare oarecare din București, ca parte a unui capitol al acestui documentar care conține reacții ale oamenilor acestui oraș. Reporterul impact.ro: „Iată-ne întorși cu peste 30 de ani în urmă, pe vremea lui Ceaușescu, atunci când înghețam de frig în case și apa, care abia țârâia la robinet, era rece ca gheața!”. Alice Menzel, locuitoare în cartierul Tineretului: „Nu e adevărat! Atunci era mai bine!”.
Răspuns rapid, concis, tăios și rece ca o lamă de cuțit uitat pe caloriferul din dormitor. Poate comparația cu cea din acea vreme este exagerată, când se consacraseră expresii anecdotice de genul „apa caldă e mai rece decât apa rece” sau cea istorică atribuită chiar fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu, atunci, când într-o iarnă cumplit de geroasă a anului 1988, ar fi adresat poporului, la televizor, celebrul îndemn „Mai puneți o haină pe voi (dacă vă e frig, n.r.)!”.
Dar bucureștenii, ca de altfel și locuitorii mai multor mari orașe din țară, chiar a unor zone întregi, trăiesc cu adevărat vremuri cumplite, sub acest aspect. Și suntem abia la începutul lui noiembrie, ultima lună de toamnă!
Așadar, tema vizată de acest articol este în legătură directă cu aspectele semnalate anterior, cu starea tot mai precară a traiului populației, a oamenilor care locuiesc în Capitală, supuși unui atac ori bine concertat, ori efect al acțiunilor unor incompetenți decizionali. Locuitorii din București, după ce că sărăcesc dramatic, tăvăliți realmente în avalanșa creșterii prețurilor, mai trebuie să îndure și frigul din propriile case. Alimentele și celelalte produse de larg consum, de bază în ale supraviețuirii, combustibilul și energia sunt tot mai scumpe ducând oamenii în pragul falimentului subzistențial.
Concret, vorbim acum doar de problema furnizării necorespunzătoare a energiei termice, exprimată, ca produs final în agent termen, respectiv apă caldă pentru consum casnic, dar și pentru agenți economici.
Pentru început, impact.ro va explica, într-o schema cât mai simplă și mai cuprinzătoare, care este traseul agentului termic, de la producerea lui și până la livrarea spre consumul larg. Pe unde se pierde din el, cât și de ce se pierde sau se „anemiază” sau de ce, uneori, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, lipsește cu desăvârșire.
Dar să intrăm în prezentarea sistemului, într-un mod cât mai schematic și mai simplu. În principiu, este destul de simplu, așa cum a fost gândit și aplicat inițial, istoricește vorbind, de pe vremurile când sistemul energetic românesc avea o forță și un exemplu în Europa și chiar în lume. Asta până să înceapă să fie distrus, după decembrie 1989, devastat, jefuit, prost manageriat. Pus la pământ!
Apa caldă și încălzirea, atât a consumatorilor casnici cât și a societăților comerciale, sunt asigurate de ELCEN-Electrocentrale București și CTEB-Compania Municipală Termoenergetica. Ambele sunt companii de stat. ELCEN are ca acționari Guvernul României (Ministerul Energiei, în proporție de 97,51% și SNGZ Romgaz, 2,49%) și este compania care produce 40% din energia termică necesară României, și Bucureștiului 40% din ceea ce consumă. În plus, ELCEN asigură și aproximativ 5% din cota națională de energie electrică.
De precizat faptul că ELCEN se află la această dată în reorganizare judiciară, fiind în insolvență. Pe de altă parte, CMTEB, în fapt fostul RADET, companie care a dat faliment, preia agentul termic, respectiv apa caldă, de la ELCEN, asigurând atât transportul acestuia, distribuția și furnizarea acestuia către consumatori. Compania Municipală Termoenergetica București se află în parohia Primăriei Generale.
Și vom încerca să explicăm, ceva mai încolo, în acest articol, de ce tocmai faptul că există două companii de stat distincte generează greutăți în împărțirea responsabilităților, fapt ce a dus la o ineficiență mare a sistemului de termoficare în ansamblul lui. De-a lungul vremii au fost, periodic, discuții și s-au propus soluții pentru unirea celor două companii, dar din anumite motive aceste planuri nu s-au concretizat.
Ce face ELCEN? La modul cel mai simplu, această companie pur și simplu încălzește apă, pe care o dă mai departe, o distribuie CMTEB-Termoenergetica. Și face acest lucru cu ajutorul a patru mari termocentrale, a căror buna și continua, cel puțin teoretic, funcționare este sprijinită de o uzină de reparații. Să le luăm la rând, în succinte prezentări.
CET Grozăvești, situată pe Splaiul Independenței, la doi pași de Grădina Botanică (partea din spate) livrează energie termică pentru zonele: Gara de Nord, Calea Griviței, Șoseau Nicolae Titulescu, Plevnei, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, zona Circului de Stat și a Stadionului Dinamo, Dorobanți, Floreasca, Tei, cartierele Pipera, Aviației.
Toate aceste locuri, prin Magistrala Grivița, căci CET Grozăvești mai are una, denumită Rahova, prin care sunt asigurate cartierul Rahova, Centrul Civic, Palatul Parlamentului, Șoseaua Panduri.
Avem apoi CET Vest, de pe Bulevardul Timișoara, care livrează energie termică, prin Magistrala I, pentru Drumul Taberei, Giulești și Crângași, și, prin Magistrala II, pentru cartierul Militari, Politehnica, până la Piața Leu, Valea Cascadelor.
În continuare, CET București Sud, din Strada Releului, sector 3, furnizează, prin cele trei magistrale ale sale, apă caldă și căldură pe o arie extinsă, care cuprinde, fără a le enumera însă chiar pe toate, ci doar pe cele mai reprezentative, Șulea, zona industrială Anticorozivul, Nicolae Grigorescu, Liviu Rebreanu, Iancului, Baicului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, Doamna Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Șoseaua Petricani, Vergului, Balta Albă, zonele Faur și Granitul.
Și, grupate, Fizicienilor, Dristor, Mihai Bravu, Matei Voievod, Șulea Nord, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei, spitalele Colentina și Balș. Iar ultima magistrală are în parohie zona Berceni-Oltenița, Mărășești, Unirea, Theodor Speranția, Călărașilor, Labirint, Foișor ș.a.
Și, ca să încheiem prin aceasta și trecerea în revistă a mai tuturor cartierelor și marilor bulevarde ale Bucureștiului, CET Progresul, amplasată în Sudul Capitalei, pe Strada Pogoanelor, care dă energie termică în zonele: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, o parte din Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor, Nițu Vasile, Brâncoveanu, platforma IMGB. Cică agentul pleacă din centrale cu 90 grade Celsius. Cum se răcește pe drum?
Circuitul imprevizibilului agent termic prin conductele subterane ale Bucureștiului provoacă pierderi de până la 40% din valoarea temperaturii inițiale. Curioșii, cei care vor să afle câte ceva, atât cât li se oferă, despre energia termică livrată în oraș, pot intra pe pagina de Facebook a Companiei, căci site-ul oficial are pare-se apucături de inconstanță fix ca ale agentului termic. Este, cu alte cuvinte, labilă.
Astfel putem afla, inclusiv reporterul impact.ro, semnatar al acestui material jurnalistic, că temperaturile agentului termic livrat de ELCEN către Termoenergetica (CMTEB) este situată undeva la 80-90 grade Celsius. În mod normal, potrivit normelor tehnice, la consumatori, apa caldă, care este încălzită în marile cazane, ar trebui să ajungă cu o temperatură de 50-60 de grade Celsius. La CET Grozăvești, de exemplu, care funcționează la această oră doar pe gaz, păcura fiind eliminată, sunt în funcțiune două cazane uriașe. Unul de 210 tone, al doilea de 420 tone.
Așadar, din termocentrale, agentul termic, apa încălzită la 80-90 grade Celsius, pleacă spre consumatorii din București. Aproximativ 562.000 de apartamente, din 8.200 de blocuri și în jur de 3200 de imobile, reprezentând cam 1,2 milioane locuitori. Acestora li se adaugă aproape 5.000 de instituții, obiective sociale și agenți economici.
Sistemul prin care este livrată apa caldă este compus din 3.917 kilometri de conducte, din care 954, în rețeaua primară și 2.963, în rețeaua secundară.
Ca să lămurim și acest aspect, rețeaua primară de conducte reprezintă suma conductelor prin care se transportă agentul termic de la centrale la stațiile și punctele termice, ale Termoenergeticii, acele micuțe centrale gri dintre blocuri, cu o mică grădină, boltă de viță de vie și pisici ori câini. Iar rețeaua secundară constă în mulțimea conductelor prin care circulă apa încălzită dinspre aceste centrale dintre blocuri și consumatori.
Faptul că de la centrale la consumatori se pierde cam o treime din energia termică ridică anumite semne de întrebare… Pe care și le pune în special consumatorul casnic sau, mai rău, se regăsesc uneori în factură. Cine plătește pierderile de pe traseu? În mod normal aceste pierderi nu sunt suportate de Asociațiile de locatari. La baza fiecărui bloc, CMTEB-Termoenergetica București a montat contoare de energie termică. Și, prin urmare, fix acest consum înregistrat în acest punct stă la baza întocmirii facturii consumului.
Altă problemă ar fi, fapt reflectat în proasta funcționare a întregului sistem de termoficare și alimentare cu energie termică, că CMTEB-Termoenergetica datorează ELCEN sute de milioane de lei. La una din ultimele contabilizări, CMTEB figura cu 400 de milioane de lei datorie, la care se adaugă cele 260 de milioane de lei pe care le-a preluat de la fostul RADET. CMTEB nu a plătit, practic, facturile către ELCEN din aprilie 2010.
A doua mare cauză a dezastrului din sistem este, fără doar și poate, vechimea rețelei și lipsa de investiții din ultimii ani, situație care a dus, în 2020 și anul acesta, la un număr de avarii tehnice nemaiîntâlnit.
În noiembrie 2020, în plin val de promisiuni în legătură directă cu alegerile locale și parlamentare, ministrul Fondurilor Europene de la acea dată anunțase semnarea unui contract de finanțare în valoare de 1,6 miliarde de lei pentru reabilitarea a aproximativ 25% din rețeaua primară (mai exact pentru 210 kilometri din cei 954). De menționat că 70% din rețeaua de conducte din sistemul de termoficare din București are o vechime de peste 25 de ani!
Iată cu ce bombă a ieșit în public, mai deunăzi, chiar în prima zi a acestei luni: Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat că zilele acestea urmează să aibă o întâlnire cu premierul interimar, Florin Cîţu, pentru a discuta despre achiziția ELCEN de către Primăria Capitalei.
Anunțul, care pare de domeniul fantasticului și vom explica de ce, vine după o întâlnire a Asociaţiei Municipiilor din România cu Florin Cîţu, unde s-ar fi discutat despre sprijinul Guvernului pentru sistemele de termoficare din municipii. Evident, și pentru cel din Bucureşti. Întâlnire la care a participat și șeful de la PMB.
După această întâlnire, Nicușor Dan a declarat: “Din discuţie a rezultat clar că sunt probleme şi provocări la nivel naţional, comune tuturor municipiilor şi că soluţiile pot veni doar prin colaborarea dintre administraţiile locale şi Guvernul României. Punctual pentru Bucureşti, am ridicat problema achiziţiei ELCEN de către Primăria Capitalei şi am convenit că va avea loc o discuţie separată cu premierul Florin Cîţu, în această săptămână.
Voi merge la această discuţie după ce voi avea o nouă întâlnire cu reprezentanţii Termoenergetica şi cu liderii grupurilor din CGMB, ca să pot veni cu propuneri concrete şi cu o viziune comună la nivelul Bucureştiului despre problema termoficării. Vorbim nu doar de soluţii de sprijin pentru această iarnă, ci de refacerea pe fond a unui sistem de termoficare învechit, care până acum a fost doar cârpit, nu modernizat”.
De precizat că ELCEN se află în insolvență, compania fiind administrată de un administrator judiciar. Practic, primarul general nu vrea și nu are cum, procedural, să cumpere compania deținută de Guvern, ci vrea doar să i se atribuie instituției pe care o conduce. Ar fi practic doar o preluare pe hârtie, astfel încât sutele de milioane de lei pe care le datorează ELCEN să fie pierdute în încâlcita contabilitate a instituției pe care o patronează!
Luat de val, Nicușor Dan a mai spus că vor fi angajate discuții și despre prețurile energiei termice din această iarnă. Cu speranță în sufletul său mare, primarul a mai zis că se vor căuta soluții, într-un efort comun al Guvernului și Primăriei Generale, astfel încât locuitorii Capitalei să nu fie afectați foarte grav de recenta creștere a prețurilor la energie, ca mai apoi, într-un viitor neprecizat, să fie reabilitat sistemul de termoficare a orașului. Nicușor Dan a mai promis că iarna viitoare va fi mai bine în București. Adică în iarna 2022-2023!
„Nu am spus că vin și rezolv pe loc problemele”, a spus primarul general, amintind de declarațiile sale dinainte de alegerile locale. „Eu, în campania electorală – şi era campanie electorală, da? – nu am spus că o să vin la primărie şi o să rezolv pe loc, într-o secundă problemele.
Chiar fiind în campanie electorală, am spus: Atenţie, iarna 2021-2022 o să fie puţin mai bună decât iarna 2020-2021 (…) şi am spus că schimbările fundamentale or să se vadă în iernile următoare. În iarna 2022-2023, asta e ceva ce pot să spun acum, o să fie mult mai bine decât în 2021-2022”.
Alice Menzel, Tineretului: „Locuiesc în cartierul Tineretului, unde apa caldă e rece, în cel mai bun caz, călâie de luni de zile. Practic, ne spălăm la oală sau pe apucate. E inadmisibil ca într-o perioadă în care clamăm grija și responsabilitatea pentru sănătate să fim privați de lucruri elementare. Și cu atât mai mult cu cât vine iarna, spălatul la oală mă îngrozește. Dacă răcesc? Dacă tușesc? Mai pot merge cu transportul în comun? Mai pot merge la muncă? Și nimeni nu răspunde”.
Cristian Ionuț Iacob, Piața Chibrit: „Acum, de vreo săptămână e căldură in calorifere, apă caldă, dar nu vor ține mult. Pe vremea lui Firea dormeam iarna cu geamul deschis din cauză că mă sufocam de cald, probleme cu apa caldă nu existau. Avem ce merităm … Deci, CET Grozăvești poate susține tot sectorul 1 cu apă caldă și căldură, s-au băgat 200 milioane de euro în el”.
Rețelele de socializare, grupurile de comunicare din diferitele zone ale Bucureștiului sunt pline de opinii, de expresii ale revoltei față de indiferența autorităților locale, ale instituțiilor cu rol de decizie și intervenție în problema încălzirii locuințelor și alimentarea acestora cu apă caldă. O problemă care, la 31 de ani de la Revoluție nu ar trebui să mai existe! Regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu era blamat, printre altele, și pentru frigul din case și pentru lipsa apei calde. Suntem, acum, exact acolo. Fix acum 31 de ani.
Prognoza meteorologică pentru iarna care stă să vine este cruntă. Pentru lunile ianuarie și februarie Administrația Națională de Meteorologie anunță geruri cumplite. Din această perspectivă, autoritățile locale și guvernamentale, prin incompetență, lipsă crasă de profesionalism și, după cum mulți o spun, din rea voință supun oamenii, întreaga populație, unui tratament care poate avea consecințe teribile, nefaste. Mai ales că toate acestea se suprapun unei situații sanitare extreme.
În acea iarnă cumplită, cu temperaturi de minus 20 de grade Celsius, din anul 1988 spre 1989, când locuitorii Capitalei sufereau cumplit între pereții bocnă ai apartamentelor, un gest anonim a făcut vâlvă atunci, și a intrat în galeria manifestărilor anticomuniste, rare în acele timpuri. Un om, locuitor al cartierului Sălăjan, într-o noapte cu ger tăios și-a riscat libertatea și a pus pe statuia Soldatului Necunoscut de pe bulevardul Theodor Pallady, acum, o haină. Ca răspuns ironic la îndemnul lui Nicolae Ceaușescu către cetățeni de a mai pune o haină pe ei, dacă vor să facă față frigului.
Acum, în iarna pe care bucureștenii o așteaptă cu groază, ce gest să facă oamenii? Cum să răspundă atitudinii zeflemitoare a autorităților? Ce statuie să îmbrace ironic? Sau cui să dea cușma de boier jos de pe cap?
