De ce folosesc ardelenii cuvântul servus atunci când salută. De unde vine această expresie

Emanuela Pană 14.06.2021, 08:48
De ce folosesc ardelenii cuvântul servus atunci când salută. De unde vine această expresie

Dacă ai ajuns prin părțile Ardealului, sigur ai auzit cel puțin o dată „No, Servus!“ – salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general. Nu este vorba nici despre vreun moft sau ceva la modă, ci o tradiție, un semn de respect față de cel sau cea care îți iese în cale. Totuși, acest salut nu este folosit de cei care se văd pentru prima dată, întrucât ar fi considerat un gest lipsit de respect. Ce înseamnă cuvântul „servus“ și cine poate să-l folosească, aflați în paragrafele următoare.

De ce se salută ardelenii cu „Servus!“

Prin părțile Ardealului, oamenii se salută cu „Servus!“ – o formulă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, ba chiar împământenită în regiunea situată în interiorul arcului carpatic. Acest salut (în germană „servus“, în cehă „servus“, în maghiară „szervusz“, în croată „serbus“ sau „servus“, în poloneză „serwus“) nu este folosit de persoanele care nu se cunosc și se văd pentru prima dată, ci de prieteni.

Acest cuvânt provine din latinescul „servus“, care, în traducere, înseamnă „servitor“. Cunoscătorii știu că acest cuvânt este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus“, în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău“. Expresia mai poate fi tradusă și ca „sunt la dispoziția ta“ și era folosită în Antichitate, în Imperiul Roman, ca formulă de curtoazie.

Când acest cuvânt a devenit sloganul Capitalei Europene, profesorul clujean, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în 2014, l-a explicat astfel: „La origine, cuvântul modern «servus» este o elipsă (rest al unei expresii, obţinut prin suprimarea unor cuvinte care nu sunt indispensabile pentru obţinerea sensului dorit) a expresiei «Ego servus tuussum!», ceea ce vrea să zică «Eu sunt servitorul tău!», cu sensul «Mă pun la dispoziţia ta!», «Sunt gata să te slujesc!»“.

Dr. Iuliana Boldea, profesor de literatura română la Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş, decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, susține, la rândul ei, că „servus“ se traduce drept „sunt sluga ta“. Totodată, profesorul mureșean mai spune că acest salut nu este întâlnit doar în comunitatea mureşeană, ci pe întreg spaţiul Transilvaniei, dar şi în Europa Centrală şi de Est.

Interesant este că, deși am fi tentați să credem că acest cuvând – servus – provine din latină, lingviștii susțin că formula de salut specifică ardelenilor,  fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană, prin influenţa saşilor şi a şvabilor.

Citește și: Plăcintă cu varză murată și cartofi ca-n Ardeal. Rețeta extrem de simplă și care nu dă greș niciodată

Cum și cine folosește acest salut

În satele mureșene, acolo unde lumea se salută cu „Servus!“, veți fi priviți cu mirare dacă folosiți expresia „Hai, pa! Te pup!“. Unii dintre noi cu siguranță și-l amintesc pe Birlic în „Bădăranii“, film făcut după piesa lui Goldoni, care saluta întotdeauna cu „Sluga“, cuvând însoțit de o reverație. Aceasta este, de fapt, o traducere incorectă sau mai bine zis neadaptată a cuvântului italian „schiavo“ (sclav), cuvânt provenit şi el din latinescul „servus“.

No, Servus! De unde vine salutul ardelenilor
No, Servus! De unde vine salutul ardelenilor

Prin evoluţia firească a limbii, «servus» a devenit «şerb»! O performanţă de acest fel au reuşit – între toate popoarele romanice – numai italienii, prin locuitorii din regiunea Veneto, care au salutul binecunoscut de «ciao!», moştenit din vechime din latinescul «sclavus» (sinonim cu «servus»). «Sclavus», din forma «sclavo», a ajuns în veneţiană «sciavo», apoi «sciao» şi, în final, «ciao», a explicat Ioan Aurel Pop, potrivit adevărul.ro.

Interesantă este, însă, și evoluția acestui salut, pe care Adriana Moldovan, care a urmat studii de Sacra Telogia şi Ştiinţele Religiilor la Universitatea Pontificală Lateran din Roma, o explică astfel: „Acum s-a schimbat sensul. Se foloseşte între prieteni şi, interesant, oamenii mari o spun copiilor. Oamenii mari salută copiii cu «Servus!».

Aceasta a adăugat următoarele: „momentul în care se foloseşte «Servus!», pentru prima oară este unul festiv, în care se închină un pahar. Expresia folosită este aceea «No, hai să bem. Servus!». Nu ne mai vorbim cu dumneavoastră, şi nu mai folosim formule de politeţe pentru că deja am împărţit momente importante împreună“.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI