De ce are România cele mai mari creșteri de prețuri la gaz și energie? „Suntem duși cu vorba până ne obișnuim cu ideea și plătim”

Plasarea României în topul creșterii prețului la nivel european, conform datelor Eurostat, demontează ideea mult vehiculată, cum că prețurile au crescut peste tot și se datorează conjuncturii internaționale. Faptul că în România aceste prețuri au crescut cu mult peste media europeană, arată că într-o țară ca România unde peste 90% din energia electrică și gaze sunt produse la nivel național, cauzele principale au fost interne, transmite Dumitru Chiseliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Acesta demonstrează într-o analiză faptul că prin creșterea prețurilor s-a urmărit atragerea a tot mai mulți bani la bugetul de stat și s-au ignorat măsuri care ar fi putut stopa creșterea prețurilor. O statistică citată în această demonstrație arată că dacă în 2022 statul direcționa la bugetul de stat 40% din banii plătiți de consumatori, anul trecut s-a ajuns la un procent de 64%.

Calculul nu se face conform prețului la nivel mondial ci în funcție de nevoia de bani la buget

Specialistul spune că autoritățile rezolvă problema faptului că au apărut cheltuieli neprevăzute la bugetul de stat prin noi și noi scumpiri ale prețurilor la utlilități. Alimentarea cu bani a bugetului de stat, este o normalitate atât timp cât acești bani se cheltuie în interesul cetățenilor, spitale, autostrăxi, drumuri etc. și colectarea lor se face în mod transparent, dar decidenții nu ar fi comunicat transparent cu populația.

„În urmă cu mai bine de un an (31 ianuarie 2022), arătam că Românii sunt condamnați să scoată oricum banii din buzunar, prin facturi mărite sau prin impozite mărite!. Atunci s-a ales prima soluție, găsindu-se o modalitate de a aduce bani la bugetul de stat prin derularea unor acțiuni de stimulare a măririi prețului la gaze și energie electrică. Însă de la acel moment nevoile statului au crescut și este nevoie de alți bani, pe de o parte prin refuzul modificării plafoanelor ridicate la prețul gazelor și energiei electrice (astfel încât să se mențină prețul mare la consumatorul final) și pe de altă prin noi biruri care se vor aplica românilor.
Mărirea prețurilor din anul 2021, trebuia să asigure ”suficiente” resurse la bugetul de stat până după alegerile din 2024, până când probabil se dorea amânarea supraimpozitării, dar scăderea prețurilor la energie la nivel mondial și mâna prea lungă a cheltuielilor statului, face necesară creșterea impozitelor încă din acest an.”, spune Dumitru Chiseliță.

Anul trecut România a fost în top în ceea ce privește creșterea prețurilor la gaze, după cum arată Eurostat în tabelul de mai jos, prețul gazelor în România a crescut cu 165%.

„Statul și-a crescut încasările din creșterea prețurilor la gaze cu 60%, în doi ani”

Modificarea legislație românești, în iunie 2020, introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat, în luna octombrie 2020, procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile, care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau, în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021, când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească prețul și în Europa.
Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au ”tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării în octombrie 2021, atunci când autoritățile au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț de 2,4 ori mai mare decât prețul anului 2020 și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după ”permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns rapid să depășească această valoare.

Iată mai jos destinatația banilor plătiți de consumatori pentru gazele consummate în ultimii 3 ani:

• Costuri effective, operaționale și investiționale, producție, transport, înmagazinar, distribuție, burse etc. 57% în 2020, 50% în 2021 și 30% în 2022.
• Profituri nete medii operatori economici de pe piața de gaze 3% în 2020, 5% în 2021, 6% anul trecut.
• Venituri la bugetul de stat (dividende, supradividende, taxa, TVA, redeventa, tarife etc.) 40% acum trei ani, 45% în 2021, 64% anul trecut.

„Statul și-a crescut încasările din creșterea prețurilor la gaze cu 60%, în doi ani, dar are nevoie de mai mulți bani.
Analizele, semnalele de alarmă, atenționările, soluțiile au fost pe masă, dar adevăratul scop nu era să avem facturi mici la consumatorul final, ci bani la bugetul de stat. Obținerea banilor la bugetul de stat nu este o acțiune negativă, dacă ar exista o abordare transparentă și dacă bani ar fi cheltuiți corespunzător.
Bineînțeles au existat și furnizori interni sau furnizori din alte țări care au profitat de aceste situații, beneficiind și aceștia de oportunitatea creată, sărăcind populația României.
Creșterea prețurilor la energie nu este justificată, dar suntem duși cu vorba până ne obișnuim cu ideea și plătim.”, se mai arată în analiză.