Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a cerut judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție desființarea condamnării de 8 ani de închisoare primită în dosarul tablourilor și judecarea de la zero a procesului, pe motiv că instanța care l-a condamnat în 2018 nu era legal constituită. Procurorii DNA vor însă ca judecata să continue în apel, pentru a fi dată cât mai repede o sentință definitivă, în condițiile în care faptele de care este acuzat Darius Vâlcov s-ar apropia de termenul de prescripție dacă judecata s-ar relua de la zero.
Cei cinci judecători din complet au amânat de trei ori pronunțarea, iar luni, când ar fi trebui să se pronunțe dacă trimit cauza la rejudecare pe fond sau dacă va continua judecata în apel, au decis ca în septembrie să reia discuțiile în cazul cererii lui Darius Vâlcov și a celorlalți inculpați din dosar, în prezența acestora și a avocaților.
”Repune pe rol cauza ce formează obiectul dosarului nr.790/1/2019 având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și de inculpații Tomescu Constantin Cristian, Vâlcov Darius Bogdan, Prina Minel Florin și Timofte Petre Bogdan împotriva sentintei penale nr. 74 din data de 8 februarie 2018, pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. 2018/1/2018, privind și pe intimatul inculpat Șușală Lucian Petrut. Fixeaza termen de judecată la data de 26 septembrie 2022, Sala Secțiilor Unite, cu citarea inculpaților și încunoștințarea apărătorilor acestora. Definitivă”, potrivit deciziei Completului de cinci judecători al ICCJ.
O decizie de rejudecare pe fond ar însemna desființarea condamnării de 8 ani de închisoare și reluarea de la zero a procesului.
Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a fost condamnat, în februarie 2018, la 8 ani de închisoare, pentru că ar fi cerut, când era primar al municipiului Slatina, de la un om de afaceri care voia atribuirea unor contracte pentru lucrări de apă și canalizare, un comision de 20% din valoarea acestora. Cauza este cunoscută și ca dosarul tablourilor, pentru că Vâlcov a cumpărat, cu o parte din banii primiți, aproape 200 de tablouri și alte opere de artă, unele semnate de Pablo Picasso, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian și Andy Warhol.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cererea de desființare a deciziei de condamnare și de trimitere la rejudecare a dosarului a fost formulată de avocații lui Darius Vâlcov, care au cerut ca instanța să se pronunțe cu prioritate pe această solicitare.
Avocații au solicitat ca instanța să ia în considerare decizia Curții Constituționale (CCR) potrivit căreia completurile de trei judecători nu erau specializate în judecarea cauzelor de corupție la momentul la care completul de fond l-a judecat și condamnat pe Vâlcov, motiv pentru care judecata trebuie reluată pe fond, de un alt complet.
De cealaltă parte, DNA a ceut continuarea judecării apelului și administrarea unor probe. Cu atât mai mult cu cât faptele de care este acuzat Vâlcov s-ar prescrie în 2024. Procurorul vrea ca instanța să ia în considerare hotărârea Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a arătat că o decizie a CCR nu poate duce la anularea sentințelor date de completuri de judecată nelegal compuse, dacă această situație duce la ”un risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infracțiuni grave de fraudă, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, sau de corupție”.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în mai 2015, pe Darius Vâlcov, fost primar, senator și ministru, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Lucian Şuşală, fost şofer al lui Vâlcov, apoi director al unei societăți a Consiliului Local Slatina, și oamenii de afaceri Bogdan Timofte și Constantin Tomescu, pentru fapte de corupție.
După aproape trei ani, în 8 februarie 2018, când Darius Vâlcov era consilier al premierului de atunci Viorica Dăncilă, pe probleme economice și de fiscalitate, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate.
Prin aceeași sentință, judecătorii au dispus confiscarea a 6,2 milioane de lei, bani pe care Vâlcov i-ar fi primit ca mită, și au menținut sechestrul pus de procurori pe aproximativ 170 de tablouri și alte opere de artă, trei lingouri de aur și mai multe sume de bani.
Cei 5 inculpați din dosar au primit condamnări de peste 20 de ani de închisoare:
Motivarea deciziilor de condamnare a durat un an, astfel că judecarea apelurilor a început abia în aprilie 2019, la Completul de cinci judecători al instanței supreme.
După 10 termene și o întrerupere a apelului de mai bine de doi ani pentru sesizarea CJUE în cazul deciziilor luate de completurile de trei judecători nelegal constituite, judecata în dosar a fost reluată în ianuarie 2022.
Procurorii DNA îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. Un complet de trei judecători de la ICCJ l-a găsit vinovat pentru toate cele trei fapte și i-a dat pentru fiecare pedepse între 2 și 6 ani.
Denunțătorul lui Darius Vâlcov este omul de afaceri Theodor Berna, care i-ar fi promis, spun procurorii DNA, în 2009, bani dacă va interveni pentru ca firma sa să primească lucrări de apă și canalizare în Slatina și în alte localități din Olt. Promisiunea era ca la Vîlcov să ajungă 20% din valoarea sumelor din contracte încasate de firma lui Berna. Banii pentru lucrări erau dintr-un proiect guvernamental, finanțarea fiind asigurată în mare parte din fonduri europene nerambursabile. Firma lui Berna a câștigat atunci lucrările din județul Olt, în valoare de peste 78 milioane de lei.
Ulterior, în perioada ianuarie – martie 2011, în baza înțelegerii cu Theodor Berna, Vâlcov ar fi primit 1,2 milioane de lei în trei tranșe. Alți 2,5 milioane de lei ar fi ajuns la Vâlcov în cinci tranșe, prin intermediul lui Minel Prima, în perioada aprilie-decembrie 2011. Apoi, în perioada 2012-2013, la Darius Vâlcov ar fi ajuns, prin intermediul mai multor firme, peste 3 milioane de lei, au scris procurorii DNA în rechizitoriu.
”În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani”, potrivit DNA.
Cu o parte din bani, Darius Vâlcov a cumpărat aproape 200 opere de artă, printre care numeroase tablouri semnate de pictori precum Pablo Picasso, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Andy Warhol, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă și Horia Bernea.
Legat de acuzația că a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile, procurorii spun că din 2011 până în 2015, în perioada în care a fost primar, senator și ministru, a folosit informații deținute în virtutea acestor funcții în beneficiul a șapte firme pe care le deținea și le administra prin interpuși, obținând astfel aproape 2,3 milioane de lei.
Dacă va fi condamnat definitiv, prejudiciul va fi recuperat din banii și bunurile puse sub sechestru, respectiv: trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea, sunt puse sub sechestru și poprite sumele de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei și 600.000 de lei.
Darius Vâlcov mai are o condamnare primită în iulie 2020, pentru luare de mită și trafic de influență, fapte săvârșite tot când era primar al municipiului Slatina. În acest dosar, Tribunalul Dolj l-a condamnat pe Darius Vâlcov la șase ani și șase luni de închisoare.
Procurorii anticorupție îl acuză că, în 2012 și 2013, a cerut de la un om de afaceri 10% din sumele încasate de firma acestuia pentru contractele primite de la Primăria Slatina, inclusiv pentru reabilitarea termică a unor blocuri, în total aproape 4,3 milioane de lei.
Decizia în acest dosar nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel Craiova, următorul termen fiind stabilit pe 7 septembrie 2022.
Darius Vâlcov a fost primar al municipiului Slatina din partea PDL, timp de două mandate, din 2004 până în 2012, an în care s-a înscris în PSD și a obținut un mandat de senator, pe care l-a ocupat până în 2015, când a fost trimis în judecată de DNA.
În timpul mandatului de senator, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, din august până în decembrie 2014 și apoi ministru al Finanțelor, până în martie 2015, când a fost reținut în dosarul de corupție.
Darius Vâlcov este un apropiat al lui Liviu Dragnea. În perioada în care Dragnea a fost președintele social-democraților, Vâlcov a fost cel care a elaborat programul economic al PSD și mai multe măsuri economice controversate, printre care și OUG 114/2018.
În ianuarie 2018, când Viorica Dăncilă era premier, Darius Vâlcov a fost numit consilier de stat în aparatul propriu al prim-ministrului. A rămas în funcție până la începutul lunii iunie 2019, când a demisionat, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat și încarcerat.
