Cutremurul din 1977, detalii mai puțin știute. Unde se afla Ceaușescu când a avut loc seismul

În urmă cu 46 de ani, o seară liniștită de vineri avea să se transforme într-un coșmar: un cutremur de 56 de secunde a curmat mii de vieți, punând la pământ sute de locuințe. Este vorba despre cutremurul din 1977, a cărui magnitudine a fost estimată la 7,2 grade pe scara Richter. Detalii mai puțin știute despre cel mai distructiv seism din România, în continuare.  

Cele mai mari cutremure din România 

În contextul seismelor care au lovit luni noapte Turcia și Siria, românii și-au reamintit de cutremurele din țara nostră, care a fost afectată, la rându-i, de numeroase dezastre naturale asemănătoare. România are risc seismic major în privinţa cutremurelor de 6-7 grade pe scara Richter, iar cea mai importantă zonă seismică este reprezentată de Vrancea.  

În seara zilei de 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur puternic, iar Capitala a avut cel mai mult de suferit. Seismul cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei, a făcut prăpăd și în alte orașe din țară. Cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău și Vrancea. 

Precedentul mare cutremur produs în România secolului XX a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și lovit la data de 10 noiembrie 1940. Cel mai puternic seism vrâncean a avut loc însă în anul 1802, pe 26 octombrie, având între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter. 

Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde, iar unda de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). 

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Cutremurul cel mare“, așa cum a fost numit el, a avut loc la ora locală 12:55, la o adâncime estimată de 150 de kilometri, și s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva. Mai multe clădiri importante din București, printre care Biserica Sf. Nicolae și Mănăstirea Cotroceni, au fost distruse în acea zi tragică. Tot atunci au izbucnit și numeroase incendii.  

Citește și: Ce influență au cutremurele din Turcia asupra României. Concluziile Institutului pentru Fizica Pământului ridică îngrijorări

Cutremurul din 1977, detalii mai puțin știute 

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21:22, a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria țării: 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (1.424 în București), iar alte 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).  

Potrivit unui comunicat de presă al INCDFP din 25 februarie 2022, un număr de 32 de clădiri de înățime medie și mare s-au prăbușit în București (capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic), 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, iar aproximativ 200.000 de persoane au fost direct afectate de cutremur.    

„Primele ştiri parvenite în străinătate despre cutremur au avut două surse principale. Cea dintâi au constituit-o informaţiile provenind direct din România, pe canalele oficiale româneşti, prin declaraţiile unor ambasade având sediul în Bucureşti, prin relatările unor martori oculari, reluate de posturile de radio şi televiziune, de ziare şi alte organe de presă, de toate agenţiile naţionale şi internaţionale de presă.

A doua sursă au constituit-o staţiile seismice de diferite tipuri dispuse în cele mai diferite puncte ale globului care, datorită energiei seismice colosale eliberată din adâncurile focarului vrâncean şi forţei uriaşe a exploziei provocate de ruptura plăcilor tectonice aflată la originea cutremurului, au putut măsura cu mare precizie parametrii şocului seismic principal, parametri care arătau că a avut loc cel mai puternic cutremur de pământ din acest secol dintr-o zonă populată a Europei: 7,2 – 7,3 pe scara de magnitudine Richter“, găsim scris în cartea „4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur“.

Bilanțul cutremurului din 1977: peste 1.500 de morți  

Bilanțul victimelor cutremurului produs în România în 1977 a fost înfiorător, depășind 1.500 de morți. S-au înregistrat 1.578 de morți, iar 90 la sută din total erau locuitori ai Capitalei. Relevând intensitatea devastatorului cutremur, Agenția France Presse transmitea că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.  

Bilanțul cutremurului din 4 martie 1977:  

• Majoritatea deceselor din București au survenit în urma distrugerii totale sau parțiale a 32 de clădiri; 
• 23 de județe (dintr-un total de 40) au fost grav afectate; 
• Pagubele economice totale au depășit 2 miliarde de dolari (70% din pagubele economice au fost în București); 
• 32.900 de locuințe au fost grav avariate, iar 182.000 au avut probleme; 
• 200.000 de oameni au fost direct afectați, iar 350.000 de familii au rămas fără adăpost; 
• 11 clădiri de spitale au devenit nefuncționale, 9 dintre ele din București; 
• 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate; 
• Centrala termoelectrică București Vest a fost la un pas de explozie după ce un plafon s-a prăbușit peste agregate. De asemenea, a izbucnit un incendiu care amenința rezervoarele de hidrogen și ulei.  

Vezi și: Cutremur 4 martie 1977. Clădirile emblematice ale Bucureştiului dispărute pentru totdeauna. Imaginile neputinţei şi dezastrului

Ceaușescu era în Nigeria când a avut loc seismul 

La data cutremurului, Nicolae și Elena Ceaușescu erau în vizită oficială în Nigeria. Chiar în momentul producerii seismului, conducătorul României de la acea vreme participa la banchetul oficial organizat de șeful statului nigerian în cinstea sa.  

La scurt timp după ce generalul locotenent, Olusegun Obasanjo, și-a început cuvântarea în marele salon unde avea loc întâlnirea, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de cele petrecute în țară. Ulterior a urmat discursul președintelui român, care a anunțat că în țara sa a avut loc un cutremur catastrofal, cu victime omenești și pagube mari. 

„Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicații nu au funcționat câteva ore. Inițial, știrile au fost confuze și se credea că pierderile sunt mult mai mari.

Sosit în țară în dimineața zilei de 5 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a participat la ședința Comitetului Politic Executiv în care s-a analizat situația și s-au stabilit măsurile ce trebuie luate pentru salvarea vieților oamenilor prinși sub dărâmături, ajutorarea sinistraților și înlăturarea efectelor cutremurului“, arată cei de la Arhivele Naționale ale României.

Cascadorii lui Nicolaescu au căutat supraviețuitori 

Blocurile „Scala“, „Dunărea“, „Nestor“ și „Continental“ s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1977, iar mii de persoane au fost prinse sub dărâmături. Salvarea acestora s-a făcut cu ajutorul militarilor, dar și cu susținerea lui Sergiu Nicolaescu, care a adunat toți oamenii cu care lucra, cei mai mulți dintre ei cascadori de la Buftea.  

„Au izbucnit incendii și s-a oprit temporar aprovizionarea cu gaz. Oamenii din spitale au fost evacuați pentru a putea fi internați cei accidentați. Persoanele din blocurile avariate au fost evacuate. Ulterior, acestea au fost cazate în blocurile a căror construcție se finalizase fără a fi date în folosință sau în căminele studențești“, au mai scris cei de la ANR.

Află și: Ce s-ar întâmpla în Capitală în cazul unui cutremur asemănător celui din Turcia? „Avem 20.000 de clădiri, estimare a Băncii Mondiale, ca fiind vulnerabile“

Personalități care au murit la cutremurul din 1977 

Printre cei 1.578 de oameni care au murit la cutremurul din 1977 se numără și personalități marcante precum marele actor Toma Caragiu, al cărui corp strivit a fost găsit sub dărâmături după șase zile de Ion Caramitru. Alături de el au fost descoperiți și: regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea şi poetul Anatol Baconsky. 

„Am venit și am stat la blocul lui Toma Caragiu, alături de alți colegi, timp de 6 zile. În a șasea zi, Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut și i-am văzut și ochelarii la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei, erau lângă el!“, a povestit Caramitru, într-un interviu pentru libertatea.ro.