20:07
Respirăm aer tot mai poluat, în timp ce marile orașe din țară sunt sufocate de mașini, deșeuri arse ilegal sau gropi de gunoi amenajate fără autorizație de funcționare. Cel puțin așa arată cifrele furnizate de cele mai înalte foruri de mediu din Europa. Concret, murim mai repede din cauza bolilor asociate poluării, în timp ce oficialii împart amenzi care nu par să rezolve problemele.
Ultimul studiu Eurostat arată că România ocupă al treilea loc din Uniunea Europeană la capitolul aer poluat cu particule fine, după Bulgaria și Polonia. Poluarea cu particule fine este extrem de periculoasă. Potrivit estimărilor Agenției Europene pentru Mediu, trei sferturi din populația urbană a Uniunii Europene, adică circa 77%, este expusă la particule fine care depășesc normele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În afară de Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda nici un alt stat membru nu respectă valorile-ghid ale OMS. Cel mai poluat aer este în Bulgaria, România, Croația, Republica Cehă, Polonia și Italia.
Zi de zi, un om inhalează între 10.000 și 20.000 de litri de aer, în funcție de capacitatea pulmonară. Oxigenul și azotul reprezintă 99% din compoziția aerului, însă în țara noastră sunt și foarte mulți poluanți care odată ajunși în organismul nostru pot duce la boli grave.
”În România, poluarea prin particule fine – PM10, PM2,5 – este cea mai gravă și provine din trafic, mai exact din parcul auto îmbătrânit sau de la autovehiculele diesel. Fumul generat de arderea combustibililor pentru încălzire, murdăria străzilor, executarea lucrărilor de construcții fără măsuri de protecție, toate acestea duc la niveluri de poluare. Se apreciază că circa 23.000–25.000 de români mor anual prematur din cauza aerului poluat. La nivelul U.E. cifra urcă la 500.000–600.000, iar la nivel mondial se estimează circa 7 milioane de decese premature. Eliminarea treptată a autovehiculelor diesel în țările vest europene favorizează migrarea acestora, prin import, în statele-pubelă, precum România”, a explicat, pentru Impact.ro, profesorul Mircea Duțu, expert în probleme de poluare și președintele Universității Ecologice din București.
Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu, a explicat în exclusivitate pentru Impact.ro ce fac autoritățile pentru a diminua poluarea. ”Avem acțiuni permanente, chiar acum când vorbesc cu dumneavoastră am toate echipele în control. Vă dau un exemplu, în primele cinci luni din 2019 și 2020 au fost date amenzi în valoare de 20 de mii de lei. Acum, în primele cinci luni amenzile se ridică la 40 de mii de lei, le-am dublat”, a spus el.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Să luăm Bucureștiul pentru că este cel mai relevant la nivel național. De multe ori importăm poluare. Avem poluare cu praf care vine din deșertul Olteniei și Rovinari, avem poluarea de la ogoarele arse de lângă Capitală, poluarea industrială de la marginea Bucureștiului, poluarea cu sobe din oraș, în Capitală sunt zeci de mii de sobe în care se ard materiale car poluează foarte mult”, a adăugat Berceanu. De asemenea, șeful Gărzii de Mediu spune că depășirile în ceea ce privește, spre exemplu, PM2,5 au scăzut foarte multe de la începutul anului comparativ cu 2019 și 2020.
Managerul Institutului Marius Nasta din Capitală, medicul Beatrice Mahler, a explicat pentru Impact.ro ce boli poate provoca poluarea aerului. ”Alergie acută, reacții inflamatorii locale care să favorizeze COVID-19 sau tuberculoza, BPOC, astm și în final chiar cancer pulmonar. Sunt două tipuri de poluare, cea din interiorul casei și cea din exterior. Cea din exterior este dată de șosele, locuri în care se distrug deșeuri, furnale care nu funcționează la o temperatură corespunzătoare etc. De asemenea, aveam și poluarea indoor, precum fumatul”, a precizat Beatrice Mahler.
Și profesorul Mircea Duțu confirmă efectele cumplite ale poluării asupra organismului uman: ”Studiile epidemiologice recente arată creșterea mortalității și a spitalizării, pe de o parte, mai ales din partea poluării cu particule fine PM10 și PM2,5, iar pe de alta, din cauza crizelor respiratorii atribuibile ozonului și dioxidului de azot, cu precădere vara. Pe termen lung, chiar și în caz de concentrații slabe, o expunere de mai mulți ani la poluarea atmosferică poate induce efecte sanitare mult mai grave. Numeroase studii relevă contribuția acestora la pierderea speranței de viață și la mortalitate, dar și la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, respiratorii și a cancerului pulmonar. Printr-o toxicitate directă asupra celulei se pot provoca alterații genetice, printr-o acțiune indirectă, printr-o reacție inflamatorie și a unui stres oxidativ și prin slăbirea mecanismelor de apărare a organismului.”
