Miniștrii europeni ai energiei se vor reuni vineri la Bruxelles pentru a discuta despre opțiunile pe care le au la dispoziție în contextul în care Europa se confruntă cu o criză energetică.
Aceștia vor analiza cinci propuneri prezentate miercuri de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și alte idei sugerate de țările membre.
Se preconizează că miniștrii vor cădea de acord asupra a cel puțin câteva domenii – inclusiv limitarea veniturilor companiilor energetice care nu produc electricitate cu gaze naturale scumpe și sprijinirea financiară a companiilor de utilități aflate în dificultate.
Însă alte idei, inclusiv plafonarea prețului la gazele naturale rusești și impunerea de economii obligatorii de energie, sunt foarte controversate.
Este puțin probabil ca miniștrii să adopte în mod oficial vreuna dintre aceste propuneri, au declarat diplomați ai UE pentru Politico; în schimb, Comisia își va prezenta oficial propunerea săptămâna viitoare – urmând ca decizia finală să fie luată probabil de liderii naționali luna viitoare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Scopul summitului este de a consilia Comisia cu privire la propunerea sa, de a calma piețele de energie extrem de volatile și de a le transmite europenilor încrederea că totul este sub control, au declarat diplomații.
Elementul central al propunerii Comisiei este limitarea veniturilor obținute de companiile care utilizează tehnologii care nu au legătură cu gazele naturale, cum ar fi energia eoliană și nucleară, pentru a genera energie – numite „inframarginale” în limbajul Bruxelles-ului – dar care acum obțin profituri masive și neașteptate, deoarece prețul energiei electrice este stabilit de gazele naturale foarte scumpe. Acești bani recuperați ar trebui să ajute consumatorii să facă față facturilor mai mari la energie.
Această propunere a obținut o largă aprobare în rândul țărilor, inclusiv Germania, Grecia, Belgia, Franța, Slovacia, Polonia, Italia și Olanda, care fie au dat dovadă de deschidere, fie și-au dat pe deplin concursul, au declarat atât diplomați europeni, cât și naționali.
Există însă și complicații. Țările au mixuri energetice extrem de diferite, iar cele care depind de gaz, cum ar fi Italia, ar putea primi mult mai puțini bani, deoarece veniturile provenite de la producătorii de gaz nu ar fi incluse în acest sistem.
Comisia a propus stabilirea unui prag de 200 de euro pe megawatt/oră pentru ca schema să intre în vigoare, dar Franța susține că diferiții producători de energie ar trebui să fie supuși unor rate diferite, potrivit unui oficial din cadrul Ministerului Energiei.
Von der Leyen a cerut, de asemenea, ca țările să își reducă cererea de energie prin „economisirea inteligentă” obligatorie a energiei electrice la orele de vârf.
Țări precum Olanda, Grecia, Slovacia și Germania sunt deschise în principiu la o astfel de politică – deși unele doresc ca reducerile să fie voluntare, nu obligatorii.
„Nu intenționăm să punem în aplicare restricții obligatorii”, a declarat ministrul polonez al mediului, Anna Moskwa, pentru televiziunea poloneză Polsat, afirmând că Comisia nu are dreptul să facă astfel de cereri.
„Înțeleg că președinta CE ar dori să economisim energie, iar ea poate face apel, poate încuraja, poate arăta exemple bune, dar nu are autoritatea de a forța nicio țară să facă acest lucru.”
Stabilirea unui plafon de preț pentru importurile de gaze este cea mai spinoasă problemă.
Miercuri, von der Leyen a sugerat limitarea prețului plătit pentru gazul rusesc, spunând că acest lucru are ca scop atât protejarea consumatorilor vulnerabili, cât și reducerea veniturilor Kremlinului.
Dar unele țări, în special din Europa Centrală, sunt îngrijorate că vor fi complet izolate de puținul gaz rusesc care mai curge pe continent.
Se spune că Franța, Estonia, Olanda și cel puțin alte trei țări ar fi deschise la limitarea plafonului pentru gazul rusesc. Dar altele – inclusiv Polonia, Grecia, Slovacia, Belgia și Italia – doresc de la Comisie să meargă mai departe și să plafoneze prețul tuturor gazelor importate. Unii avertizează că vor refuza un plafon de preț care vizează doar Rusia.
„O plafonare doar pentru gazul rusesc este un obiectiv pur politic”, a declarat ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten. „Nu văd valoarea adăugată în asta. Nu vom fi de acord cu acest lucru”.
Belgia și Grecia au distribuit propriile propuneri care insistă pentru un plafon pentru toate importurile.
Dar Germania este sceptică în ceea ce privește viabilitatea unui astfel de sistem, a declarat un oficial.
„Germania își exprimă o mulțime de îngrijorări”, a declarat Van der Straeten. „Nu simțim un sprijin puternic din partea Germaniei”.
În contextul în care multe companii de utilități se confruntă cu falimentul și caută salvări, von der Leyen a mai spus că Comisia ar putea „ajuta … să faciliteze sprijinul de lichiditate” din partea țărilor UE pentru companiile în dificultate.
Acest lucru ar putea însemna linii de credit guvernamentale pentru companiile care au nevoie să tranzacționeze la bursă, cu renunțarea temporară la normele UE privind ajutoarele de stat care interzic astfel de subvenții.
Țări precum Germania, Belgia și Polonia și-au exprimat deschiderea față de acest lucru, deși alte țări, cum ar fi Slovacia, și-ar fi exprimat îndoielile.
Comisia a solicitat, de asemenea, impozitarea profiturilor realizate de companiile producătoare de combustibili fosili, urmând ca aceste fonduri să fie redistribuite și către consumatori.
„Companiile de petrol și gaze au obținut, de asemenea, profituri masive. Prin urmare, vom propune o contribuție de solidaritate pentru companiile de combustibili fosili”, a declarat von der Leyen.
Dar cel puțin trei diplomați naționali au declarat că nu au avut suficient timp pentru a pregăti o poziție cu privire la această idee. Un diplomat național de rang înalt a calificat formularea din propunerea Comisiei drept „vagă” și a spus că este nevoie de discuții suplimentare.
