Cum își educă nordicii copiii. Sistemul lor de educație este un exemplu pentru multe state din lume

Stefan Daniel 12.07.2019, 14:34
Cum își educă nordicii copiii. Sistemul lor de educație este un exemplu pentru multe state din lume

Cum își educă nordicii copiii? Cu multă grijă și cu atenție și nu e deloc o glumă. În țările din nordul Europei, educația este privită cu seriozitate pentru viitorul statului constă în copii. Știi vorba: tinerii de azi sunt viitorul de mâine. Sistemul de educație al nordicilor este un exemplu de urmat pentru întreaga lume.

Cum își educă nordicii copiii: de ce sunt ei altfel, față de restul lumii

Nu Franța, nu Marea Britanie, nu sistemul Bologna ar trebui copiate de Ministerul Educației. În anii ’90 și începutul anilor 2000, românii cu putere de decizie erau disperați să schimbe sistemul Educației, dar, de ce să așezi la masă experți din toate domeniile și să concepi un sistem compatibil cu starea socială și cultura autohton când poți să copiezi ce vezi la alții? Ei bine, nu către vest ar fi trebuit să se uite, și mai spre nord.

Cândva, erau cele mai sălbatice popoare, de o brutalitate ieșită din comun. Azi, nordicii sunt cei mai buni în aproape orice. Violența istoriei e de domeniul trecutului. Statele nordice, Danemarca și statele scandinave, în mare parte, nu sunt un tot unitar din punct de vedere cultural. Fiecare țară este foarte diferită, dar toate se aseamănă în ceea ce privește stilul de viață, responsabilitatea și educația.

Geografia și istoria i-au determinat să-și stăpânească impulsurile rădăcinilor vikinge și, mai târziu, amenințarea rusă, dar și germană i-au făcut să-și dezvolte o conștiință de sine aparte.

Cum își educă nordicii copiii: tinerii sunt oglinda adulților, iar responsabilitatea se învață din primii ani de viață

Cum își educă nordicii copiii. Sistemul lor de educație este un exemplu pentru multe state din lume

Părinții din statele nordice își familiarizează copiii de mici cu sexualitatea. Nu în sensul în care se familiarizează copiii de la noi (și din alte țări din vest) cu pornografia de pe internet sau chiar din familie.

Atunci când sunt întrebați „mami, tati, cum se fac copiii?”, părinții nu inventează tot felul de povești penibile lipsite de sens. Nici nu le arată în mod explicit procesul de procreere. Li se explică pe înțelesul lor ce înseamnă apropierea dintre cele două sexe. Astfel, la vârsta adolescenței, fetițele, în special, nu au parte de un șoc atunci când se confruntă cu prima menstruație.

Un alt aspect important este lipsa violenței verbale și/sau fizice din educarea copiilor. Acolo, bătaia nu este ruptă din rai și nici nu-i arăți copilului că-l iubești dându-i câteva palme după ceafă. Evident, nici la nordici n-a existat un cadru legislativ care să sancționeze violența asupra copiilor, decât abia târziu, prin anii ’70.

Însă, acolo nu se dau amenzi. Autoritățile sunt mult mai drastice: la prima abatere, copilul sau copiii respectivi sunt luați de lângă părinții abuzivi și violenți, deci aceștia din urmă sunt decăzuți din drepturi. În România, s-ar face proteste dacă s-ar întâmpla asta. Păi cum? De ce să iei copilul de lângă mama lui care-l mai caftește de câteva ori pe zi pentru că nu pricepe proasta ei educație?

Cum își educă nordicii copiii, de la primele luni de viață, până la 18 ani

Statele nordice îl obligă pe unul dintre părinți să stea acasă cu copilul în primele lui 18 luni de viață, ca să-l îngrijească. Nu bonă, nu bunica! Asta și pentru că nu există creșe sau instituții unde să-ți trimiți copilul doar ca tu să-ți vezi de carieră sau să te distrezi.

Nu mai suntem în Evul Mediu, deci copilul nu trebuie să fie în grija statului, adică a altor cetățeni care să plătească, indirect, pentru el. Este responsabilitatea ta pentru că e o decizie asumată.

Apoi, până la vârsta de șase ani, copilul este introdus în lume, cum s-ar spune, în lumea altor micuți, ca să învețe de timpuriu să socializeze, să trăiască printre cei care, peste vreo 20 de ani, i-ar deveni prieteni, iubiți, soți, etc. Așa își dezvoltă și inteligența emoțională, dar și IQ-ul. Nu întâmplător, nordicii se numără printre oamenii cu cel mai mare coeficient de inteligență din Europa.

Pe la 16 – 18 ani, adolescenții au deja un job part-time, deci sunt capabili să își asume anumite funcții într-o instituție. După 18 ani, majoritatea tinerilor pleacă din casa părintească, fie la studii, în campusuri studențești, fie se mută în chirie. Cert este că iau viața în piept și sunt destul de pregătiți pentru asta.

Urmăriți Impact.ro și pe