Cum a fost salvat de la desființare Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din București

În contextul în care societatea românească este supusă  unui asalt continuu, agresiv al crizelor celor mai diverse, de la cea sanitară, economică, energetică, financiară, supunând oamenii la o presiune fantastică, atât fizic, prin prisma traiului de zi cu zi tot mai greu, dar și psihic, sunt aspecte ale vieții oamenilor târâte în siajul acestor năpaste care par , din nefericire, de importanță redusă, fiind astfel mai puțin băgate în seamă. Este vorba, desigur de educație, de cultură, de spirit și morală, de toate domeniile, mai mult sau mai puțin instituționalizate care au menirea prin excelență de a menține ființa umană, individuală dar și la nivel de comunitate, societate, popor și națiune, la acel nivel care să susțină existența fizică la un nivel de civilizație rezonabil.

Muzeul a fost fondat în 1909

Astfel, printr-un exemplu cât se poate de concret, pe fondul inflației de informații vehiculate cu sârg în media, știrea că Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, din București, cu o vechime majestuoasă de 113 ani, a fost la un pas să fie desființat, a trecut cu o nedorită discreție, fiind percepută, o spunem cu tristețe, ca un subiect minor. Deși fondul muzeal al acestei instituții a tehnicii, istoriei și culturii tehnice în spiritul creativității tehnice românești de geniu, cuprinde peste 5.000 de obiecte și colecții de obiecte tehnice din cele mai diverse, cu vechimi începând din secolul al XVIII-lea timpuriu și până la piese intrate în inventar în anii ’80. Acestora adăugându-li-se alte în jur de 20.000 de documente, scrieri, planuri și manuscrise de valori inestimabile.

Muzeul a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida și a funcționat în primii ani, într-un imobil din strada Mendeleev, lângă Piața Amzei, paralel cu bulevardul Magheru, iar în 1935 s-a mutat în actualul spațiu din Parcul Carol I, pe atunci acolo aflându-se Pavilionul Industrial al Bucureștiului.

Muzeul, practic donație către statul român din partea marelui inginer Dimitrie Leonida, fusese dat Ministerului Energiei, administrarea instituției muzeale sa devenind responsabilitatea societății Electrica Serv, filială a Companiei Electrica, la rândul ei subordonată ministerului.

Din rațiuni financiare, compania Electrica, pentru că Electrica Serv înregistra constant pierderi, a decis reducerea drastică a cheltuielilor administrative. Victimă a acestei acțiuni a căzut astfel și Muzeul Tehnic. Inițial ar fi fost vorba doar de o reducere de personal, măsură care nu ar fi avut cine știe ce efect, atâta vreme cât ar fi trebuit puși pe liber patru angajați. Patru, din cei șapte salariați ai muzeului, schema finală urmând să cuprindă doar doi muzeografi și un conservator. Conservator care, de altfel, se și află de ceva vreme în concediu medical, starea de sănătate a acestuia, făcând foarte puțin probabilă revenirea la post.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Reducerea de personal ar fi dus la desființarea muzeului

„Vă dați seama, că, în aceste condiții, funcționarea muzeului ar fi devenit imposibilă”, a declarat, în exclusivitate pentru IMPACT.RO, Laura Albani, directorul muzeului.

„Muzeul se întinde pe o suprafață de peste 6.000 de metri pătrați, având atât o secțiune interioară, cât și una exterioară. Muzeul nu este unul de artă. Nu e ca și cum ai avea tablouri sau alte obiecte de artă, pe care le poți muta cu ușurință. Avem obiecte  mari, masive. Motoare, turbine, vehicule, instalații. Întregi sau părți. Care trebuie întreținute zilnic. Trei oameni nu ar putea sa facă această muncă. Și asta, zi de zi”, a explicat Laura Albani.

Decizia de reducere a personalului, și așa derizorie, ca efect practic, nu ar fi fost, astfel, decât un preambul al unei inevitabile, o spun mai toți cei implicați, desființare a muzeului, care ar fi sfârșit, se presupune, într-o situație de conservare, Dumnezeu știe pentru cât timp.

Mișcare managerială salvatoare

Dând dovadă de abilitate managerială, știind să pledeze pentru cauza instituției pe care o conduce de aproape opt ani, Laura Albani a reușit o mișcare de geniu, care a salvat instituția. Muzeul va fi preluat, și se află în plin proces de transfer, de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. De ceva mai bine de o săptămână a și început inventarierea tuturor tuturor obiectelor, de la cele mai mici la uriașele turbine și motoare, de la manuscrise, planuri și documente, la vehicule și istoricele avioane. Activitate planificată să dureze cel mult o lună, perioadă care va fi, însă, prelungită, spune chiar Laura Albani, dat fiind faptul că de migăloasa și complexa operațiune se ocupă doar personalul și așa redus la minim, al muzeului, reprezentanții noului custode, generic vorbind, Ministerul Cercetării, având rol doar de asistență și luare în primire a tot ce are, într-un fel sau altul, număr de inventar.

Muzeul Tehnic, lăcaș al geniului tehnic românesc

Doar o succintă trecere în revistă și chiar și simpla mențiune a acestei minuțioase operațiuni ar fi suficiente ca să trezească interesul, curiozitatea cititorului de a vizita acest fascinant loc. Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” reprezintă un veritabil Pantheon al creației inginerești, al strălucitei gândiri științifice românești pusă în practică de-a lungul deceniilor, vreme de mai bine de un veac.

Un lăcaș al geniului românesc, geniu care a întins cel mai vechi, la vremea lui, pod peste Dunăre, Podul de la Cernavodă proiectat și construit de Anghel Saligny. Geniu al științei aeronauticii lui Henri Coandă, inventatorul motorului cu reacție, sau, mai spre vremurile noastre, al inginerului Justin Capră, autorul primului automobil electric, SARMIS, din 1976. O enumerare, nu completă, dar nici măcar minimală, a tuturor minunilor tehnice care pot fi văzute aici, este imposibilă într-un spațiu editorial.

Utilajele și instalațiile muzeului, o fascinantă călătorie în trecut

Doar prin prezență fizică și ore bune dăruite dorinței de descoperire a atâtor și atâtor fascinante creații tehnice, poate fi cuprins, și nici atunci total, tabloul oferit de acest spațiu muzeal. Cu obiecte, piese, creații din cele mai diverse domenii tehnico-industriale. De la electricitate, industria extractivă, siderurgie, transporturi și agricultură, industria de automobile, aviație, fizica atomică, minerit, telecomunicații și multe altele.

Toate cât să sugereze, cu zgârcenie obiectivă, totuși, fascinantul univers tehnic. Și am putea menționa spre stârnirea curiozității, doar câteva dintre spectaculoasele minunății care pot fi văzute aici. Turbina Girard și un grup de pompe Worthington aduse de la Centrala hidraulică de la Grozăvești, pusă în funcțiune în 1893, locomobila cu aburi tip 1900 Umrath & Comp.

Fabricată în 1910, și adusă de la fabrica de hârtie Bușteni. Apoi, „șteampul cu 12 săgeți”, de la 1792, adus din comuna Bucium, de lângă Abrud, care este un utilaj ce folosea forța apei pentru sfărâmarea minereurilor aurifere. Apoi, un autocamion produs în 1954 la ”Steagul Roșu”, în Brașov. Și, urmând, prototipul tractorului ”Egon Cernea”, proiectat în 1937 sută la sută românesc, realizare a inginerului român Egon Cernea. Sau  mașina cu aburi Weise-Monski, „mașină de făcut bani”, descoperită în subsolul Băncii Naționale și adusă în muzeu de însuși Dimitrie Leonida.

La capitolul „Transporturi” se află aici celebra bicicletă cu roți de lemn din 1870, velocipedul tipic din 1900, dar și modele de motociclete din jurul anilor 1920, „Villiers”, cu ataș, „Rudge”, BMW R35, motoreta „Carpați” și „Sachs-Hercules”. Și încă doar câteva alte repere, cum ar fi motorul sonic, realizat de savantul Gogu Constantinescu, cel de la care s-a brevetat tehnologia americană de foraje sonice. În plus, față de acestea, poate fi văzută aici și instalația primului laser românesc. Ca și și faimoasa Pilă Karpen, care se spune că funcționează neîntrerupt de 60 de ani, „baterie” a cărei funcționare fără alimentare pune sub semnul întrebării însuși principiul al doilea al termodinamicii, care se referă la transformarea energiei termice în energie mecanică.

Toate aceste pot fi văzute, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” fiind deschis de marți până duminică, de la 10.30 la ora 1800, cu ultimul acces la ora 17.00, chiar și pe perioada inventarierii care are loc acum, în acest, până la urmă, salvator proces de transfer, de preluare a instituției de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Acest tablou, atât al muzeului în sine, cât și al procesului de transfer prin care trece, poate fi încheiat cu declarația acordată în exclusivitate reporterului IMPACT.RO de către Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care, în maxim trei săptămâni va prelua integral spre administrare această instituție a culturii tehnice de prestigiu.

„Acum se desfășoară, de către Ministerul Energiei, activitatea de inventariere necesară procesului de predare primire. Ministerul nostru va sprijini logistic această operațiune, scop în care am desemnat o comisie specializată. Facem precizarea că este o activitate laborioasă, fiind vorba de peste 5022 de exponate și colecții, peste 22.000 de titluri în bibliotecă, la care se adaugă colecția „Henri Coandă”, aflată în custodie de la Academia Română. Nefiind o activitate sub controlul MCID, nu vă putem specifica un termen exact până la care se va finaliza acest inventar, dar facem toate eforturile pentru sprijini încheierea acestuia cât mai repede”, a declarat ministrul Burduja.