SPECIAL. Povestea casei celebrei Mița Biciclista, imagine-simbol a Bucureștiului. Cadou de la rege, scoasă la vânzare pentru 5.900.000 de euro. Cum arată acum, proaspăt renovată

Alexandru Catalan 09.01.2021, 16:09

Legenda Miţei Biciclista revine în prim-planul atenţei publice la începutul noului an, o dată cu decizia Casei de licitaţii Romania Sotheby’s International de a scoate la vânzare impresionantul imobil în care aceasta şi-a trăit viaţa.

Casa celebrei Miţa Biciclista, renovată şi scoasă la vânzare pentru 5.900.000 milioane de euro

Proiectată de arhitectul Nicolae C. Mihăescu în stil baroc cu influențe Art Nouveau, clădirea deţine o amprentă istorică impresionantă, fiind construită în anul 1900 şi situată în imediata vecinătate a Pieței Amzei, la nici 200 de metri, dar şi la mică distanță, de Piața Romană. Fațadele bogat ornamentate cu lei, heruvimi, statuete de cupidoni, dau acestei proprietăți unice o valoare istorică cu totul specială. Preţul de pornire al licitaţiei este 5.900.000 de euro.

Casa ce a aparținut Mariei Mihăescu, alias Mița Biciclista, prima femeie din București care a mers pe bicicletă, are 28 de camere, 15 băi, având parter, două etaje şi mezanin. Suprafaţa construibilă este de 1.930 de metri pătraţi, în timp ce terenul casei are 559 de metri pătraţi.

Casa celebrei Mița Biciclista
Casa celebrei Mița Biciclista

Cum și-a obținut titulatura de Mița Biciclista

Conform surselor istorice, casa i-ar fi fost acordată Miţei de către viitorul rege al româniei, Ferdinand, unul dintre admiratorii săi. Tânăra era considerată o cocotă de lux, fiind curtată de cei mai influenţi bărbaţii ai vremii. Se spune că Octavian Goga, Nicolae Grigorescu şi chiar Regele Manuel al Portugaliei, ar fi admirat frumuseţea Miţei. Presa vremii relata că Miţa Biciclista a frânt multe inimi în tinereţea sa, deşi Regele Manuel o ceruse insistent de nevastă, ea îl preferase pe doctorul Nicolae Minovici, fondatorul societăţii „Salvarea”.

Spiritul său excentric a fost observat şi de ziaristul George Ranetti care i-a oferit porecla de Miţa Biciclista după ce a văzut-o în timp ce se plimba pe bicicleta pe Calea Victoriei, la sfârşitul secolului XIX. În fapt, se spune că Miţa a fost prima femeie care a pedalat în pantaloni pe bicicletă. Îndrăgitul istoric Neagu Djuvara a descris în cartea sa „Un secol cu Neagu Djuvara”:

Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”. În acceaşi carte el a descris şi cum a trecut prin toate bolile copilăriei în casa Miţei Biciclista şi despre atmosfera de pe străzile oraşului din perioada interbelică: „Mi-aduc aminte că odată eram bolnav, în pat, în această oribilă odaie din casa Miţei…am făcut toate bolile copilăriei, scarlatină, pojar, diaree, de toate.

Detalii arhitecturale
Detalii arhitecturale

Casa Miței Biciclista, o adevărată operă de artă din punct de vedere arhitectural

„Naşul” casei, arhitectul Nicolae C. Mihăescu (Târgoviște 1863 – 1934) a absolvit în anul 1892 Școala de Arte Frumoase sub îndrumarea profesorului arhitect Julien Guadet, la Paris, în Franța, ca mai apoi, începând cu anul 1892 să devină profesor de arhitectura la Școala Superioară de Arhitectură din București.

Printre cele mai importante proiecte ale sale, putem enumera proiectul Palatului Ministerului Cultelor și Artelor, biserica Bradu Boteanu, Palatul Sfântului Sinod al Mănăstirii Antim, Palatul Societății Funcționarilor Publici din Piața Victoriei.

Casa, mai exact ansamblul de case, fiindcă proprietatea este compusă din trei imobile: corpul A – monument istoric de clasă A, bogat în elemente de arhitectură Art Nouveau, ce reprezintă casa principală construită în anul 1900,  corpul B – monument istoric de clasă B, cu elemente de arhitectură Neoromânească, ce reprezintă casa secundară construită în anul 1900 și corpul C – construit ceva mai târziu, fără elemente de arhitecură, ce reprezenta casa auxiliară dedicată servitorilor, în prezent cu funcțiune de locuit sau office.

În anul 2017 casa a cunoscut profunde lucrări de consolidare și restaurare, realizate cu păstrarea tuturor elementelor originale de arhitectură. Astăzi, după trei ani de lucrări intense, bucureştenii pot admira această bijuterie arhitecturală, așa cum a fost proiectată cu 120 de ani în urmă, cu un statut actual de „operă de artă” a Bucureștiului.

Urmăriți Impact.ro și pe