Cum a ajuns Peștera Polovragi una dintre cele mai vizitate peșteri din România

Emanuela Pană, Alexandru Ioanid 28.08.2021, 09:11
Cum a ajuns Peștera Polovragi una dintre cele mai vizitate peșteri din România

Peștera Polovragi din județul Gorj se numără printre cele mai apreciate și vizitate peșteri din România, care stabilește un adevărat record european când vine vorba despre numărul de caverne: peste 12.000. Localitatea cu același nume adăpostește mai multe obiective turistice apreciate, fiind vizitată anual de foarte mulți turiști. Peștera Polovragi a fost săpată de-a lungul a mii de ani de Olteț, dând naștere de-a lungul timpului unui număr impresionant de legende. Mai multe detalii, în continuare.

Peștera Polovragi, una dintre cele mai vizitate peșteri din România

Peșterile sunt unele dintre cele mai impresionante obiective turistice și, totuși, unele dintre cele mai subestimate. Dacă vrei să descoperi frumusețile naturii, ele pot forma cardul ideal, dincolo de peisajele clasice de la mare ori munte. Având peste 12.000 de peșeteri, țara noastră e o comoară la capitolul caverne.

Dacă ar fi să întocmim un top al peșterilor din România ne-am confrunta cu o sarcină dificilă, întrucât fiecare are farmecul ei aparte și caracteristicile care o diferențiază de restul. Ce am putea spune cu certitudine, însă, este faptul că din el nu ar trebui să lipsească Peștere Polovragi, săpată în versantul stâng al Cheilor Oltețului.

Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 de metri și este ușor accesibilă, fie din Horezu, fie din Baia de Fier. Spre deosebire de alte peșteri, caverna care constituie subiectul acestui articol are o temperatură constantă de circa 8-9 grade Celsius, fiind destul de călduroasă pentru o peșteră și potrivită pentru vizitare în aproape orice perioada a anului.

Peștera Polovragi are o lungime totală de 10 kilometri, însă doar 800 de metri sunt deschiși publicului. Este o peșteră cu aer cald și umezeală, iar apa care se scurge în continuu din tavanul peșterii formează stalactite și stalagmite, dar și argilă, astfel că trebuie traversată cu atenție. Cei 800 de metri sunt suficienți atât pentru speologii amatori, cât și pentru curioși ori pentru cei care vor să descopere îndeaproape măruntaiele munților.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Citește și: Primul lucru pe care l-a făcut un bărbat care trăieşte de 20 de ani într-o peşteră după ce a aflat de pandemie

Legendele peșterii, transmise de la o generație la alta

În jurul acestei peșteri au apărut numeroase legende, iar una dintre cele mai populare spune că aici s-ar fi adăpostit liderul spiritual al dacilor, dovada fiind tronul lui Zamolxis, una dintre cele mai importante atracții ale grotei. Se spune că peștera îi dădea acestuia puterea de a-și schimba înfățișarea după cum dorea.

Pestera Polovragi, una dintre cele mai apreciate peșteri din România
Pestera Polovragi, una dintre cele mai apreciate peșteri din România

Alții spun că numele peșterii – Polovragi – provine de la o plantă veche, Polovraga, folosită de vracii daci pentru a prepara un remediu excelent împotriva bolilor.

Nu în ultimul rând, se crede că Zamolxe încă mai locuiește în Peștera Polovragi, iar picăturile care se scurg pe pereții acesteia sunt lacrimile vărsate de el după cucerirea Daciei.

Știai că Peștera Polovragi…?

  • are o deschidere foarte largă, ceea ce face foarte ușor accesul;
  • este electrificată de-a lungul a 600 de metri din cei 800 de galerie accesibilă;
  • este suficient de înaltă, astfel că nu este nevoie să te apleci;
  • are o umiditate medie de 90%, iar infiltrațiile sunt bogate în carbon de calciu, bioxid de siliciu sau oxid de fier;
  • pereții din peșteră capătă diferite culori în funcție de impuritățile pe care le are apa, motiv pentru care au căpătat denumiri precum: „Bolta Însângerată“, „Camera Albă“, „Sala Divină“;
  • găzduiește o colonie impresionantă de lilieci, denumiți popular „liliecii cu potcoavă“.
Urmăriți Impact.ro și pe
Emanuela Pană
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Emanuela Pană s-a alăturat echipei Impact în anul 2020, din dorința de a fi...