Criza financiară din România, mai aproape decât crezi. În ciuda faptului că, pe hârtie, economia țării noastre pare a sta pe roze, situația reală e una mult mai dramatică. Inflația galopantă, gradul de îndatorare, precum și criza energetică sunt tot atâtea motive majore de temere în privința viitorului, iar o criză financiară este mai aproape decât am putea bănui.
Pe hârtie, datele seci par a indica faptul că România este una dintre țările cu creștere economică. Produsul intern brut al României a crescut cu 5,8% în primul semestru al acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor anunțate de Institutul Național de Statistică (INS).
De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în sus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la circa 3,5%-4,5% cât prognoza în vară, până la 4,8%, se aratăîntr-un raport întocmit instituţia financiară internaţională. Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini ușor de la un avans de 5,9% în 2021, până la 4,8% în 2022, pentru ca anul viitor să încetinească până la 3,4%.
Dar situația reală este ceva mai complicată și mai dramatică, de fapt. Liviu Deceanu, profesor de macroeconomie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, trage însă un semnal de alarmă și spune că situația este departe de a fi una roz, așa cum de multe ori lasă guvernanții să se întrevadă.
Criza energetică, inflația galopantă și creșterea datoriilor țării sunt principalele probleme. „Netratate”, ele pot duce România pe marginea prăpastiei, așa cum s-a întâmplat în urmă cu un deceniu cu Grecia. Puterea de cumpărare a populației scade de la lună la lună din cauza inflației de peste 16%.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Trebuie să subliniem: inflația a crescut de la lună la lună nu doar din cauza războiului, care sigur că accentuează orice criză, dar și din cauză că băncile centrale nu au reacționat rapid. Sigur că ele sunt prudente, nu vor să distrugă creșterea economică. Dacă ridică foarte sus rata dobânzii, creșterea economică e afectată. Pe de altă parte, și guvernele sunt de vină pentru inflație, s-au pompat mulți bani în economie începând cu 2008-2010, după criza economico-financiară globală, acea politică „helicopter money” („banii din elicopter”), mai ales după pandemie”, a explicat profesorul Deceanu, conform adevarul.ro.
Perspective sumbre pentru economie sunt date și de rata tot mai mare de îndatorare a României. Datoria externă a României s-a majorat puternic în luna iulie, de exemplu, cu peste 3,1 miliarde euro, conform datelor BNR. Astfel, dacă după primele șase luni datoria externă crescuse cu numai 2,645 miliarde euro, după șapte luni datoria externă a marcat o creștere de 5,816 miliarde euro, deci o diferență de 3 miliarde euro de la lună la lună.
Datoria externă pe termen lung a României a însumat 93, 691 miliarde de euro la 30 iunie 2022 (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în timp ce cea pe termen scurt a atins nivelul de 43,57 miliarde de euro. Altfel, spus, o datorie externă totală de peste 137 de miliarde de euro.
Liviu Deceanu atenționează că situația poate scăpa de sub control și, chiar dacă România nu se află încă în situația în care se afla Grecia, în lipsa unor măsuri ferme se poate ajunge exact acolo.
„Încă nu aș merge cu comparația până acolo, dar e adevărat că există o tendință în sensul ăsta. Nu știu dacă o să fim o nouă Grecie, dar e o tendință de îndatorare semnificativă. Și asta ar trebui să-i preocupe pe guvernanți și să înceteze risipa bugetară, să facă mai puține împrumuturi și să treacă la o disciplină fermă. E adevărat, e nevoie de bani pentru investiții, iar legea îi obligă să mărească de la anul pensiile, iar până la urmă nu vom putea face astea decât pe datorie. Problema e că toate lucrurile făcute pe datorie se răsfrâng tot asupra noastră în viitorii ani și asupra generațiilor următoare”, este semnalul de alarmă tras de profesorul clujean.
Liviu Deceanu atrage atenția și asupra costurilor tot mai mari la care se împrumută statul român. Iar situația este cu adevărat gravă.
„Ar mai fi un lucru care trebuie spus legat de România: faptul că ne îndatorăm cu costuri foarte, foarte mari, dobânzile sunt mari. Cine împrumută statul român reclamă, și mă refer aici și la entități din străinătate, și datoria suverană tot crește. Și aici intrăm încet în zona de alarmă portocalie. Nu zic încă roșie, dar portocalie este”, a mai declarat el.
