Cristian Greţcu revine pe micul ecran. Unde va putea fi văzut: „L-am jucat mereu cu plăcere pe Iliescu” EXCLUSIV

Cristian Constantin Greţcu, 61 de ani, fost component al trupei de umor Divertis revine într-o apariţie episodică pe micile noastre ecrane cu personajul pe care l-a impus atenţiei opiniei publice după 1990, cel al fostului preşedinte Ion Iliescu.

Greţcu îl va întrupa iar pe primul şef de stat al României de după căderea regimului comunist vineri, 15 octombrie, de la ora 22.00, în episodul special programat de cei de la Prima TV în sitcomul “Secretele preşedintelui”.

Dincolo de scenariul episodului, de poantele şi de colaborarea cu Grig Chiroiu, interpretul rolului principal, cel al preşedintelui Pupăză, revenirea lui Cristian Greţcu după o pauză de câţiva ani buni a oferit un bun pretext pentru impact.ro pentru un interviu în exclusivitate cu cunoscutul umorist român.

”Mulți dintre noi aveam fețe de președinți”

Impact.ro: Pare că nu mai ieşiţi din pielea acestui personaj, cel al lui Ion Iliescu. E de bine sau e de rău?

Cristian Greţcu: Sunt într-un fel în pielea lui Birlic, care avea şi el personajele sale de care nu putea scăpa în ruptul capului. Şi dacă el nu s-a plâns, eu de ce aş face-o? Mai ales pentru că acest rol mi-a adus multe lucruri frumoase şi continuă să-mi ofere amintiri surprinzătoare.

Impact.ro: Cine v-a cerut să jucaţi rolul lui Ion Iliescu?

Cristian Greţcu: Nimeni, în mod particular. Trupa Divertis, înfiinţată în 1986, era una de satiră politică. Una de foarte bună calitate, o spun sus şi tare. Noi, cei care formam trupa, urmăream subiectele din realitate. În plus, mulţi dintre noi aveam feţe de preşedinţi…

Impact.ro: Cum adică?

Cristian Greţcu: Adică eu l-am jucat pe Ion Iliescu, colegul meu, Doru Antonesei, pe Emil Constantinescu, Valentin Darie pe Traian Băsescu, Toni Grecu, pe Radu Vasile. Glumind, dacă am fi rămas noi înşine în actualitate, acelaşi Toni Grecu nu l-ar fi putut rata pe Liviu Dragnea. Dar nu a fost să fie!

Impact.ro: Şi de ce nu a fost să fie?

Cristian Greţcu: Ei, lucrurile se ştiu! Dar, uite e de actualitate şi povestea celor de la Beatles în Marea Britanie, unde Paul McCartney nu a ezitat să-l arate cu degetul pe John Lennon pentru destrămarea trupei. Cam la fel au stat lucrurile şi cu noi. Toni Grecu a plecat într-o zi, apoi în alta, după ceva vreme, a dorit să revină. Apoi eram două trupe cu acelaşi nume şi inevitabil ne-am canibalizat, fiindcă eram şi la acelaşi post. În sfârşit, lucrurile au toate un sfârşit!

Ce spune despre personajul Ion Iliescu

Impact.ro: Şi cu rolul lui Ion Iliescu, cum rămâne?

Cristian Greţcu: Am descoperit într-o zi, prin 1991 cred, că-l pot imita binişor. Mi-am adus şi ceva ustensile pentru dotare, ochelari fumurii, spre exemplu. Iar toţii colegii au fost de acord la unison că rolul mi se potriveşte. Am făcut-o însă mereu cu plăcere!

Impact.ro: Dar Ion Iliescu a avut ceva de comentat?

Cristian Greţcu: M-am trezit cândva faţă în faţă cu avocatul lui Ion Iliescu. E ceva timp de atunci, dar nu foarte mult. Nu l-am crezut când s-a prezentat dar mi-a oferit un exemplar din cartea acestuia despre Revoluţia Română, cu dedicaţie pentru Cristian Greţcu.

Apoi, mi-am permis să mai cer un autograf pe un alt volum semnat de acelaşi Ion Iliescu. O carte de vreo trei kilograme. Am fost onorat cu o dedicaţie specială şi pentru aceea. Dacă mă gândesc bine, m-am întâlnit cu Ion Iliescu de trei ori, cel puţin. O dată chiar la Palatul Cotroceni, unde fusesem invitat să fiu un fel de amfitrion la un eveniment foarte serios patronat de preşedinte.

Nu am crezut că e serioasă treaba, aşa că am cerut un act oficial. Am primit un contract plătit, aşa că m-am dus. Acolo, am dat nas în nas cu Ion Iliescu. Îmbrăcat impecabil. Când l-am văzut, am intrat în panică. Nu aveam nimic pregătit. Ce să vorbesc eu cu omul acela, m-am întrebat. Am încercat ceva din amintiri, fiindcă eu fusesem student la Iaşi, iar el, cândva prim secretar tot acolo. Nu prea a mers discuţia. Cert este că am fost în seara aceea, ad-hoc, un entertainer personal al preşedintelui în exerciţiu.

Impact.ro: Şi ce impresie v-a făcut?

Cristian Greţcu: Nu ştiu dacă Ion Iliescu a avut vreodată simţul umorului. Mai degrabă aş spune că nu. Dar pot afirma că a fost un personaj politic foarte inteligent. Avea abilitatea de a-şi asculta colaboratorii şi a de pune apoi în practică sfaturile primite. Cineva i-a spus că-l imit bine şi că ar da şi mai bine dacă ar arăta lumii că apreciază glumele. Aşa că a avut tăria de a ieşi cu mine pe aceeaşi scenă. Peste ani, am întânit personaje din PSD care, mai în glumă, mai în serios, mi-au reproşat că i-am conturat un personaj prea bun lui Ion Iliescu. Le-am replicat că noi nu ne-am ocupat niciodată nici cu cioacele, nici cu frivolităţile…

“Publicul Divertis nu mai există!”

Impact.ro: Şi ca amintiri, ceva pe tema asta?

Cristian Greţcu: Uite ceva amuzant, dar real. Acum câţiva ani s-a turnat un film, cu Victor Rebengiuc în rolul principal. , parcă s-a intitulat. Am aflat că era acolo un rol legat de Ion Iliescu. Şi, mai în glumă, mai în serios, mi-am zis că poate mă caută, din postura mea de fin cunoscător al personajului. Dar nu a fost să fie, întrucât Ion Iliescu şi-a jucat propriul rol!

Impact.ro: Mai există şanse pentru întoarcerea celor de la Divertis?

Cristian Greţcu: Greu de spus. Nu cred. Poate în primul rând fiindcă publicul nostru nu mai există. Să ştiţi că nu fac afirmații gratuite, dar noi nu ne scălâmbăiam pe scenă pentru aplauze. Aveam texte muncite cu sudoare, cu replici fine, subtile, bine cântărite. Nu frivolităţi! Iar publicul avea cultură generală. Şi un anume simţ al realităţii, care azi parcă nici el nu mai există!