Cristalul creat de o lovitură de trăsnet, mai prețios decât ai crede: cât este de rar

Cristalul creat de o lovitură de trăsnet, mai prețios decât ai crede. Pământul este lovit în fiecare secundă de aproximativ 100 de fulgere. În anumite condiții, în locul în care teribila descărcare de energie lovește solul se produce un fenomen rar întâlnit și anume crearea unei configurații cristaline ce are, însă, o dispunere aparte a atomilor față de cristalurile normale.

Cristalul creat de o lovitură de trăsnet, mai prețios decât ai crede

Fulgerul este una dintre cele mai teribile forțe ale naturii. Unul singur poate avea între 100 de milioane și 1 miliard de volți, conținând, totodată, miliarde de wați. Poate încălzi aerul prin care trece până la o temperatură incredibilă, chiar și de cinci ori mai mare decât cea de la suprafața Soarelui.

Uneori, șocul creat de ciocnirea cu solul – ceea ce numim trăsnet – duce la crearea unor lucruri aproape stranii.  Descărcările violente de electricitate care au lovit o dună de nisip din Nebraska, SUA, au lăsat în urmă o configurație de cristal rar întâlnită în natură.

În interiorul unei bucăți de fulgurit – ce este o formațiune tubulară care ia naștere prin topirea rocilor sub acțiunea trăsnetelor – sau „fulger fosilizat”, creat de un descărcare puternică de electricitate care fuzionează nisipul, oamenii de știință au găsit un cvasicristal, adică un aranjament de materie despre care se credea cândva că nu poate fi posibil în natură.

Cât este de rar

Această descoperire sugerează că există căi de formare necunoscute anterior pentru cvasicristale, deschizând noi căi pentru sinteza lor în laborator.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„Investigația actuală a fost concepută pentru a explora un posibil mecanism diferit, inspirat de natură, pentru generarea de cvasicristale: descărcarea electrică”, scrie o echipă de cercetători condusă de geologul Luca Bindi, de la Universitatea din Florența, conform sciencealert.com.

„Descoperirea unui cvasicristal într-un asemenea fulger, cu o simetrie rar observată și o compoziție care nu a fost raportată anterior indică faptul că această abordare poate fi promițătoare și în laborator”.

Cele mai multe solide cristaline din natură, de la umila sare de masă până la cele mai dure diamante, urmează același tipar: atomii lor sunt aranjați într-o structură de rețea care se repetă în spațiul tridimensional.

Solidele care nu au aceste structuri atomice care se repetă – solide amorfe precum sticla – sunt, în general, un amestec de atomi îmbinați împreună fără niciun motiv.

Dar aceste „aproape cristale” încalcă regula – atomii lor sunt aranjați într-un model, dar acel model nu se repetă. Când ideea de cvasicristale a apărut pentru prima dată în anii 1980, conceptul a fost considerat imposibil. Solidele ar putea fi ori cristaline ori amorfe, dar nu se pot combina atât de ciudat între ele. Dar, ulterior, oamenii de știință le-au găsit, de fapt, atât în laborator, cât și în natură, adânc în interiorul meteoriților.

De atunci, oamenii de știință au stabilit că cvasicristalele din natură se pot forma numai în condiții extreme, de șoc imens, temperatură și presiune incredibil de ridicate.

De altfel, Bindi și colegul său, Paul Steinhardt, de la Universitatea Princeton, alături de echipele lor, au mai găsit un cvasicristal creat pe locul unui test cu bomba nucleară din 1945. Deși condițiile de formare ale acestuia nu pot fi caracterizate ca „naturale”, descoperirea a sugerat că ar putea fi și alte modalități prin care acestea să apară.