Criogenarea, mai utilă decât ai crede: cum poate salva specii de la extincție

Criogenarea, mai utilă decât ai crede. Înghețarea țesuturilor vii la temperaturi foarte scăzute este o soluție pentru protejarea speciilor de animale aflate pe cale de dispariție. Acesta este obiectivul oamenilor de știință care au creat în Marea Britanie una dintre cele mai mari „biobănci vii” din lume.

Criogenarea, mai utilă decât ai crede

Criogenarea, mai utilă decât ai crede: cum poate salva specii de la extincție. Conservaționiștii de la grădina zoologică Chester din Marea Britanie au anunțat că au început să înghețe mostre de țesut din cele mai rare animale din lume, în încercarea de a le proteja de dispariție. Nature’s SAFE (una dintre cele mai mari „biobănci vii”), prima din Europa de acest fel, a fost fondată de oameni de știință pentru a crea un depozit de linii celulare care pot fi aduse înapoi ca țesut viu.

Odată întoarse din „morți”, aceste celule ar putea fi dezvoltate și desfășurate în programe de reproducere, pentru a încerca să returneze materialul genetic al unui animal decedat într-o populație.

Pentru a afla mai multe despre această abordare revoluționară a conservării, IFLScience a vorbit cu Dr. Sue Walker și Dr. Rhiannon Bolton, cofondatorii Nature’s SAFE. Aceștia au dat detalii despre modul cum funcționează, de fapt, biobanca vie și despre ce specii au primit tratamentul neobișnuit de congelare profundă până acum.

Cum poate salva specii de la extincție

„Ceea ce facem la Nature’s SAFE: dacă un animal moare, îi putem lua țesut din ureche, care conține un număr mare de celule fibroblastice. Și apoi, ani sau luni mai târziu, le putem scoate din rezervor și putem crește acele linii celulare din nou.

Scopul, teoretic, este să putem crește într-o zi orice celule dintr-o linie celulară, inclusiv ovocite și spermatozoizi. Acestea ar putea fi folosite într-o zi pentru inseminare artificială. Deci, toate acestea se referă la material bancar care ar putea avea o utilizare în viitor”, a declarat Dr. Sue Walker.

Experții au precizat că printre speciile a căror protejare se încearcă prin criogenare se află câinii sălbatici, jaguarii, cimpanzeii, gheparzii, onagrii (o specie de măgar sălbatic asiatic), dar și broaștele pui de munte și o varietate de păsări, inclusiv porumbelul regal victorian.

„O mulțime de biobănci își îngheață probele la -20°C și acele mostre sunt foarte importante pentru cercetarea conservării, analiza genetică și lucruri de genul acesta. Dar atunci când îngheți un țesut la -20°C, apa din celule explodează și sparge membrana celulară. Deci, acele țesuturi mor.

Astfel, folosim un crioprotector și stocăm celulele la -196°C. Când le dezgheți, sunt încă viabile, iar ADN-ul este încă intact. Practic, sunt încă în viață. Asta este ceea ce ne permite să facem mai multe lucruri cu materialul genetic. Putem face culturi celulare sau le putem transforma în celule stem pluripotențe induse. Aceasta este diferența cheie, că suntem o biobancă vie”, a completat Dr. Rhiannon Bolton.

Cei doi oameni de știință au precizat că scopul muncii lor este prevenirea extincției acestor specii. „Despre asta este vorba. Cred că avem datoria să facem ceva în acest sens. Oamenii au creat un mare haos și pierdem specii în fiecare zi. Dacă nu facem ceva acum, dacă nu colectăm mostre și nu le stocăm în feluri ce presupun posibilitatea de la folosi cândva, ele vor dispărea total, pur și simplu”, a concluzionat Dr. Bolton.