Creierul uman, mai firav decât ai crede: cum ajunge să se prăbușească

15 12. 2022, 15:47

Creierul uman, mai firav decât ai crede. Deși este considerat cel mai performant organ din universul cunoscut, creierul nu are niște caracteristici fizice grozave, fiind mai fragil decât ne putem imagina. În medie, greutatea lui este de 1,4 kilograme, una care, exercitată direct, l-ar strivi, dacă n-ar fi protejat de cutia craniană.

Creierul uman, mai firav decât ai crede

Creierul uman este total diferit ca aspect și, mai ales, consistență, decât ceea ce credeți că știți din filme sau seriale. Dacă ați lua în palme acest organ miraculos – dar unul care nu a fost ținut în formaldehidă – senzația pe care v-ar lăsa-o ar fi asemănătoare cu o mâzgă gelatinoasă.

Folosind o combinație de date oferite de imagini luate cu ajutorul rezonanței magnetice și modele computerizate, autorii unui studiu recent au calculat fragilitatea creierelor persoanelor participante a studiu. Iar concluzia a fost clară: creierul uman este, într-adevăr, foarte moale.

Dacă secvențele din producțiile cinematografice cu subiect medical par să indice că creierul ar fi destul de solid, această minune a existenței este departe de a fi așa, în ciuda performanțelor intelectuale de care este capabil. Odată îndepărtat de sub pavăza craniului, schimbându-i-se temperatura și nefiind păstrat în soluții care să-l conserve, creierul uman este mult mai puțin fotogenic decât ne-am imaginat.

„Dacă luați un creier ce nu a fost conservat în niciun fel, soliditatea lui este incredibil de scăzută și se desface în bucăți foarte rapid. Chiar este mult mai moale decât majoritatea oamenilor realizează”, a spus coautorul studiului, Nicholas Bennion, pentru New Scientist.

Creierul uman este atât de fragil, de fapt, încât ar fi strivit dacă ar trebui să suporte o greutate egală cu a sa, de 1,4 kilograme, în medie

Cum ajunge să se prăbușească

Această lipsa de rigiditate înseamnă că și cele mai mici mișcări ale capului produce un balans al creierului ce duce către o schimbare a poziționării acestui. Pentru neurochirurgi, care au nevoie de o precizie maximă pentru a face incizii, tendința de „legănare” a creierului este una dintre cele mai mari provocări.

Bennios și colegii săi au dorit să înțeleagă mecanismul „legănării” creierului prin calcularea caracteristicilor materiale ale acestuia și ale țesuturilor ce-l înconjoară. Ei au scanat creierele a 11 persoane în timp ce stăteau cu fața în jos, apoi cu fața în sus, după care au introdus imaginile într-un program special de calculator.

Modelul ce a rezultat a arătat că creierul se mișcă relativ puțin în interiorul craniului, în profunzimea sa diferența fiind abia de un milimetru între cele două poziții alese pentru scanare. În același timp, suprafața creierului s-a mișcat cu doar o jumătate de milimetru, datorită „efectului de ancorare” pe care țesuturile ce înconjoară creierul îl au asupra acestuia.

De asemenea, cercetătorii au putut calcula și rezistența acestui organ, pentru a afla câtă presiune poate suporta. Rezultatele au indicat că creierul poate suporta o presiune de 148 kilopascali. Conform New Scientist, aceasta înseamnă că creierul poate ceda la o presiune de 10 ori mai mică decât, de exemplu, spuma poliuretanică.

Pentru a prezenta și mai dramatic rezultatul, cercetătorii au declarat că, practic, „creierul poate fi strivit de propria sa greutate”. În medie, creierul uman cântărește între 1,3 – 1,4 kilograme, deci o asemenea greutate, dacă ar trebui să o susțină direct, l-ar strivi, pur și simplu.