Creierul uman ”de laborator”, mai capabil decât ai crede: ieșit din eprubetă, a învățat să se joace

Gabriel Peneș 13.10.2022, 13:20
Creierul uman ”de laborator”, mai capabil decât ai crede: ieșit din eprubetă, a învățat să se joace

Oamenii de știință au ajuns la performanțe ce păreau cândva de domeniul SF. Celule cerebrale crescute într-un laborator au reușit să învețe să joace un joc video din anii 1970. Jocul de tip tenis, Pong, a fost jucat de „creierul de laborator care, spun cercetătorii, poate să simtă și să răspundă la schimbări în mediul său.

Creierul uman ”de laborator”, mai capabil decât ai crede

Cultura a 800.000 de celule cerebrale este cunoscută sub numele de DishBrain. Oamenii de știință au plasat celule de șoarece, derivate din creierul embrionar, și celule umane prelevate din celule stem deasupra unei rețele de electrozi care a fost conectată la jocul video de tip tenis, Pong, scrie engadget.com.

Impulsurile electrice trimise neuronilor indicau pozitia mingii in joc. Matricea a mutat apoi paleta în sus și în jos, pe baza semnalelor venite de la neuroni. „Mini-creierul” a învățat să joace jocul în cinci minute. Rata mingea uneori, însă rata sa de succes arăta că nu este vorba de reușite aleatorii.

Cercetătorii spun că „mini-creierul” este capabil să simtă ce se întâmplă în jur și să răspundă la stimuli din mediul său. Într-un articol publicat în jurnalul științific Neuron, Dr. Brett Kagan de la compania Cortical Labs spune că a creat primul creier de laborator capabil de simțire și percepție.

Creierul uman ”de laborator”, mai capabil decât ai crede: ieșit din eprubetă, a învățat să se joace
Jocul video Pong, asemănător tenisului, faimos în deceniul 8 al secolului trecut, a fost învățat de „creierul de laborator” în cinci minute

Ieșit din eprubetă, a învățat să se joace

Alți experți descriu rezultatele drept „extraordinare” dar spun că a pretinde că creierul este „conștient în simțire” este o exagerare. „Nu am putut găsi un termen mai bun pentru a descrie aceste celule. Este capabil să ia informații dintr-o sursă externă, să le proceseze și apoi să reacționeze în timp real”, a spus doctorul Kagan.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Primele astfel de „micro-creiere” au fost produse în 2013, într-o încercare de a studia mai bine microcefalia, o boală genetică în care creierul este mult prea mic. De atunci, ele au fost folosite pentru cercetări în domeniul dezvoltării creierului. Este, totuși, prima oară când un astfel de creier interacționează cu un mediu extern, în acest caz un joc video.

Totuși, nefiind conștient, creierul de laborator nu știe că se joacă Pong într-un fel în care o ființă umană ar ști, au subliniat cercetătorii. Dr. Kagan speră că tehnologia ca putea fi folosită, în viitor, pentru a testa tratamente pentru boli neurodegenerative, precum Boala Alzheimer.

„Când oamenii se uită la țesuturi crescute în laborator, ei văd dacă există sau nu activitate. Însă scopul celulelor cerebrale este acela de a procesa informații în timp real. Înțelegând funcția lor reală ne permite să cercetăm mult mai multe zone care pot fi explorate într-un mod cuprinzător”, a mai adăugat el.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriel Peneș
- Născut în 1966, absolvent de Istorie, lucrez în presă din 1996       -    Redactor, playtech.ro, 23.06.2021 -       -     Redactor, playsport.ro, 16.01. 2021 - 03.06....