Se împlinesc 146 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Sculptorul a făcut cunoștință cu lumea într-o zi de 19 februarie, în satul Hobița din județul Gorj. Era anul 1876, iar părinții lui, Radu Nicolae, un cioplitor în lemn, și Maria, o femeie care-și îngrijea familia, habar n-aveau că cel de-al șaselea fiu al lor avea să fie nemuritor. Iată câteva detalii mai puțin cunoscute despre artist.
Constantin Brâncuși este cunoscut în toată lumea pentru operele lui, printre care se numără Coloana infinitului, Masa tăcerii și Poarta sărutului de la Târgu Jiu; „Sărutul”; „Cumințenia pământului”; seriile „Domnișoara Pogany”, „Măiastra” și „Cap de copil”, dar și unele controversate, cum a fost „Principesa X”, inspirată de una dintre femeile pe care le-a iubit, prințesa Marie Bonaparte, și despre care Picasso sau Matisse ar fi exclamat: „Iată un falus!”.
„Statuia mea, înţelegeţi domnule, este femeia, sinteza însăşi a femeii. Cinci ani am lucrat şi am simplificat, am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta este femeia!
Ar fi fost păcat să stric așa frumusețe făcând găuri pentru păr, ochi, urechi. Materialul meu este atât de frumos, cu linii sinuoase care strălucesc ca aurul pur și se adună într-un singur arhetip pe care toate femeile îl reprezintă pe Pământ”, ar fi spus Constantin Brâncuși, într-un scandal ce a izbucnit după ce s-a cerut retragerea lucrării „Prințesa X” dintr-o expoziție de la Grand Palais din Paris.
De altfel, multe dintre operele lui Constantin Brâncuși au fost inspirate de numeroasele femei pe care le-a iubit. Printre cele cu care sculptorul a avut relații amoroase se numără: dansatoarea și fotografa americană Florence Meyer, cu 35 de ani mai tânără decât el; Eileen Lane, cu două decenii mai tânără, pe care el ar fi asigurat-o că nu are de ce să-și facă griji, pentru că o va prezenta drept fiica lui; și pictorița Margit Pogany, cu trei ani mai tânără decât el.
Una dintre cele mai puternice iubiri ale lui Constantin Brâncuși a fost cea pentru colecționara de artă Peggy Guggenheim, moștenitoare a unei averi impresionante după ce tatăl ei, omul de afaceri Benjamin Guggenheim, a pierit la scufundarea Titanicului. Și ea era cu 22 de ani mai tânără decât el.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Brâncuşi obişnuia să se îmbrace frumos şi să mă scoată în oraş, atunci când nu-mi gătea. Mă iubea foarte mult”, povestea „Peggyița”, cum o alinta Brâncuși. Cei doi au avut o legătură timp de aproape 20 de ani.
Sculptorul a avut relații și cu Maria Tănase, pianista Cella Delavrancea, aristocrata britanică Nancy Cunard și pianista Vera Moore, pe care el o numea „vrăjitoarea”. Totuși, Constantin Brâncuși nu s-a căsătorit niciodată și a explicat de ce.
„Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeie lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse”, spunea Constantin Brâncuși.
Un detaliu mai puțin cunoscut despre Constantin Brâncuși este că le-a dat nume de bărbați unor femei. Totul a pornit de la faptul că el accepta cu greu să aibă ucenice, pentru că nu putea fi dur cu ele, iar Irina Codreanu și Sanda Kessel au insistat să lucreze pe lângă el.
„I-am cerut, cum mai înainte i-a cerut Militza Petraşcu, să lucram cu el. Mai întâi a refuzat. Zicând, aşa glumeţ şi galant cum era, că pe un ucenic el trebuie să-l poată şi bate: Pe fete frumoase ca voi, nici cu o floare n-aş îndrăzni să le ating. Însă, cum noi tot insistam să ne accepte ca eleve, el a găsit un compromis: ne-a dat nume de băieţi – ca să poată fi sever cu noi, ucenicii.
Pe Sanda Kessel o chemase Petrică, Margareta Cosăceanu, care şi ea a venit câteodată să lucrezi cu Brâncuşi, o chema Mihalache, iar mie îmi zicea Costică. În felul acesta putea fi cu noi mai aspru, când era nevoie“, povestea Irina Codreanu.
Un alt detaliu mai puțin știut despre Constantin Brâncuși este că sculptorului îi plăcea mâncarea simplă și adora mămăliga, pe care o consuma chiar și în Statele Unite ale Americii și la Paris sau oriunde s-ar fi aflat. Le cerea cunoscuților care veneau din România să-i aducă făină de porumb. Artistul mai obișnuia să pregătească ciorbă de fasole, fripturi și orez cu lapte.
„Vizitele lui Brâncuși acasă la mine aduceau de fiecare dată o atmosferă degajată, lipsită de prejudecăți, deși mereu îmi răsturnau planurile mele de amfitrioană. Odată era în ajunul întoarcerii sale la Paris, am oferit o masă la care îi invitasem și pe Minulescu, pe Claudia Milian, Marcel Iancu, Ion Vinea și pe M.H. Maxy. Brâncuși a venit îmbrăcat în frac, după obiceiul său (…)
S-a uitat cu un ochi ironic la tartinele cu icre negre, la vinurile de mare noblețe oenologică, la frapierele în care buteliile de șampanie pluteau ca niște grațioase vapoare între mici iceberguri și a optat simplu și firesc pentru… Moarea de varză, din care a băut toată seara, cu sifon”, povestea artista Milița Petrașcu.
Puțini oameni știu că geniul lui Brâncuși a fost cât pe ce să se stingă înainte de a apuca să se manifeste. Mai exact, pe când avea trei ani, sculptorul și-a umplut pumnii cu țuică și a băut. Tatăl lui l-a crezut mort.
Însă, „doftoroaia” Baba Brânduşa l-ar fi „readus la viață”, punându-i sub nas balegă de cal. Ar fi urmat un strănut al copilului și o bucurie generală. Apoi, o bătaie cu nuiaua din partea tatălui său, care a vrut ca micul Brâncuși să nu uite lecția învățată.
Puțini știu și faptul că înainte de a fi cunoscut ca mare sculptor, Constantin Brâncuși a fost spălător de vase în Paris. De altfel, l-ar fi pus la muncă chiar și pe celebrul bancher David Rockefeller. După ce acesta l-ar fi întrebat dacă ar avea nevoie de ceva în atelier, cum ar fi piese de mobilier, artistul i-ar fi răspuns imperativ: „Ia şi mătură!“, potrivit unei povești spuse de Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu Gorjan care a ajutat la construirea Coloanei Infinitului.
