Concediu de odihnă 2023. Când trebuie depuse cererile de concediu și care sunt prevederile Codului Muncii

Românii trebuie să își depună până la finalul anului în curs cererile pentru concediu de odihnă aferent anului 2023, potrivit Codului Muncii. Articolul 148 spune că efectuarea concediului de odihnă (CO) se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator, ce trebuie făcută până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

Concediu de odihnă 2023

Așadar, până la finalul acestui an, românii vor fi nevoiți să-și stabilească perioadele când vor să-și efectueze concediul în 2023. Potrivit legii, în cazul programărilor colective, care se fac în urma consultărilor cu organizația sindicală sau reprezentanții salariaților, se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

În cazul programărilor individuale, ce sunt stabilite după consultarea fiecărui salariat în parte, se poate stabili efectiv data efectuării concediului sau perioada de 3 luni în interiorul căreia salariatul are dreptul de a-și lua liber. Chiar dacă va exista această consultare, indiferent de metoda aplicată, angajatorul este cel care stabilește efectiv perioada în interiorul căreia salariații își vor putea lua libere. Indiferent de ce fel de programare de concediu de odihnă este vorba, cererile de concediu trebuie să fie depuse cu minimum 60 de zile înainte de efectuarea lor.

Când trebuie depuse cererile de concediu

„În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt”, mai scrie în Codul muncii.

Angajații din țara noastră trebuie să știe că dacă depun o cerere de concediu după ce s-au făcut deja listele cu concedii, angajatorul are dreptul să o respingă.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„Codul muncii stabilește faptul că salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu unele excepții. În consecință, angajatorul poate refuza acordarea concediului de odihnă în afara programării, iar salariatului care decide totuși să își ia concediu în asemenea condiții îi poate fi angajată răspunderea disciplinară”, ne-au explicat, mai demult, specialiștii de Țuca Zbârcea & Asociații.

În cazul în care angajatorul alege să nu-și exercite dreptul de a face programările în termenul stabilit de Codul muncii, salariatului îi revine exclusiv obligația de a solicita acordarea concediului de odihnă cu cel puțin 60 de zile înainte, iar angajatorul nu are dreptul să respingă cererea.

Românii trebuie să știe și situațiile speciale în care pot obține concediu de odihnă suplimentar, potrivt Codului Muncii. Iată care sunt acestea:

Art. 147. face referire la concediul de odihna suplimentar pentru situatii speciale:

• 1. Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
• 2. Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.

Concediu de odihna suplimentar pentru salariate

• (1) Salariatele care urmeaza o procedura de fertilizare, «in vitro», beneficiaza anual, de un concediu de odihna suplimentar, platit, de trei zile care se acorda dupa cum urmeaza:
  a) 1 zi la data efectuarii punctiei ovariene;
  b) 2 zile începand cu data efectuarii embriotransferului.
• (2) Cererea privind acordarea concediului de odihna suplimentar prevazut la alin. (1) va fi însotita de scrisoarea medicala eliberata de medicul specialist, în conditiile legii.