Comoara ascunsă din România. Descoperirea istorică i-a uimit pe oamenii de știință

Iancu Andreea / 19.10.2020, 09:59
Comoara ascunsă din România. Descoperirea istorică i-a uimit pe oamenii de știință

Istoria României așteaptă încă să fie descoperită, numeroase vestigii aflându-se în pământ, acoperite de trecerea timpului. Totuși, nu demult, oamenii de știință au dezvăluit o comoară ascunsă. Descoperirea făcută de specialiști este de-a dreptul uimitoare.

Ce descoperire istorică au făcut oamenii de știință din România

În nordul Moldovei, aproape de granița cu Ucraina, în comuna Lozna, românii au descoperit o comoară ascunsă. Aici, într-o mlaștină preistorică, se aflau o serie de vestigii, care au ajuns să fie admirate în vitrinele Muzeului Județean Botoșani. Pentru că locurile sunt bogate în turbă, dar și în flori sălbatice, ferigi și mușchi deosebit de valoroase, mlaștina a fost transformată încă de acum zece ani în arie protejată. Însă nu doar zona de suprafață este impresionantă.

Adâncul mlaștinii ascunde o comoară de neegalat. În turbăria de la Lozna se regăsește o parte importantă din istoria zonei de nord a României. Aici, în ultimii 60 de ani, au fost descoperite așezări umane, unele vechi de peste 8.000 de ani. Astfel, au fost identificate sate dacice inclusiv din perioada Evului Mediu, din secolele VII-IX.

Mlaștina de la Lozna a păstrat aproape intacte numeroase vestigii. Cercetările arheologice din anul 1952 au scos astfel al iveală o parte dintre secretele locurilor, unde au trăit în trecut strămoșii daci. Deși au săpat după turbă, muncitorii au descoperit construcții de lemn, conservate perfect într-un mediu anaerob. Totuși, în contact cu aerul, multe dintre ele s-au distrus. S-au păstrat însă oasele de animale, coarnele și unele fragmente ceramice.

O altă echipă descoperea în 1959 o monoxilă, o barcă scobită ăn trunchi de arbore, care, din păcate, a sfârșit distrusă în contactul cu aerul.

“Cele mai valoroase vestigii sunt construcţiile din lemn, datate pentru perioada secolelor al II-lea î.Hr. şi al III-lea d.Hr. Erau poduri peste mlaştină, încadrate pe baza materialelor ceramice. Platformele erau realizate din buşteni despicaţi şi perforaţi pe margini, astfel încât să fie susţinute prin ţăruşi”, explică muzeografa Adela Kovacs, de la Muzeul Judeţean Botoşani, conform adevarul.ro.

Uneltele și armele dacice expuse la Muzeul Județean din Botoșani foto - adevarul.ro
Uneltele și armele dacice expuse la Muzeul Județean din Botoșani
foto – adevarul.ro

Unelte şi arme dacice descoperite la Lozna

Pe lângă structurile de lemn, mlaștina ascundea un adevărat depozit de arme și unelte dacice, din fier. La doi metri sub stratul de turbă, în 1975, localnicii au descoperit toate aceste vestigii. Ele erau ambalate în saci din material textil și depozitate în cutii de lemn. Unele dintre ele erau asemănătoare altor piese dacice, în timp ce altele erau construite după modelul celtic.

Săpăturile arheologice demarate ulterior au scos la iveală așezări ale dacilor din prima și a doua epocă a fierului.

“În anul 1975, s-a găsit «tezaurul de la Lozna», datat în perioada geto-dacică, pe baza caracteristicilor pieselor. Depozitul de piese din fier a fost descoperit de muncitorii care săpau pentru exploatarea turbei. Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie, formată din Silvia Teodor şi Paul Şadurschi, de la Muzeul Judeţean Botoşani, precizau în raportul publicat în anul 1978 faptul că tezaurul ar fi fost depus într-o ladă din lemn care s-a dezintegrat la contactul cu aerul. De asemenea, se pare că fiecare piesă ar fi fost învelită în pânză de sac, de asemenea dezintegrată imediat după descoperire. După înlăturarea pieselor, care cu siguranţă au fost mai multe decât cele păstrate, muncitorii au continuat să sape pentru exploatare, iar arheologii nu au mai putut reconstitui locul descoperirii”, a explicat muzeografa Adela Kovacs.

Elementele din fier, descoperite la Lozna sunt în principal unelte agricole, de dulgherie, dar și unele folosite de fierari daci. Acestea ar fi putut aparține atelierelor dacilor.

“Cele mai numeroase piese sunt unelte agricole: seceri cu cârlig, coase cu cârlig, verigi de fixare în mâner, două cosoare. O categorie interesantă de piese este cea folosită în ateliere specializate, precum nicovale, ciocan cu feţele dreptunghiulare, daltă cu tub, pilă cu zimţi, unelte de forjă. Menţionăm şi alte tipuri de piese, precum topoare cu înmănuşare verticală, împungătoare pentru cusutul pieilor, cuţite de diferite forme şi mărimi. Piesele au fost interpretate ca fiind inventarul unui atelier de fierar şi dulgher”, precizează specialista.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI