Guvernul pregătește măsuri fiscale care să aducă mai mulți la buget, în condițiile în care veniturile reduse la bugetul de stat și cheltuielile din ce în ce mai mari, la care se adaugă datoriile în creștere, adâncesc deficitul bugetar. Liderii coaliției nu s-au înțeles la ultimele discuții pe modificările fiscal, dar vor trebui să ajungă la o înțelegere până săptămîna viitoare, pentru ca Ordonanța de Urgență care va modifica și completa Codul Fiscal să fie dată până în 1 iulie.
Social-democrații vor supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui. Klaus Iohannis a avut anul trecut o indemnizație de 14.959 de lei pe lună. Printre angajații la stat care au venituri salariale mai mari decât ale președintelui sunt toți judecătorii Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, șefii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, precum și președinți de instanțe, șefi ai unor autorități de reglementare și control sau manageri de spitale.
La următoarele discuții din coaliție, PSD vrea să ceară:
Președintele Klaus Iohannis are, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2022, o indemnizație lunară de 14.960 de lei. În tot anul 2021, președintele a avut un venit de 179.507 lei.
Sunt însă mulți magistrați, șefi din autorități de reglementare și control, manageri de spitale care câștigă lunar, din bani publici, sume mai mari decât indemnizația pe care o primește șeful statului.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Lista este completată și cu angajații din zona privată care din salariile lunare pe care le primesc cu contract de muncă depășesc suma pe care o ia președintele lunar.
Premierul Nicolae Ciucă a avut, potrivit ultimei declarații de avere, venituri în 2020, când a fost ministrul Apărării, de 168.613 lei și o pensie de serviciu pentru tot anul de 215.880 de lei. Când va depune declarația de avere pentru 2021, probabil că Nicolae Ciucă va declara venituri mai mari, care pot depăși indemnizația președintelui, pentru că el a adunat indemnizații din funcția de senator, de ministru al Apărării și, din 25 noiembrie 2021, de prim-ministru. La acest venit salarial se va adăuga și suma primită anul trecut din pensia de seriviciu.
Vicepremierul Sorin Grindeanu a avut în 2020 venituri de 530.715 lei din funcția de președinte al ANCOM. În 2022, Grindeanu va declara veniturile obținute anul trecut din funcția de deputat și din cea de vicepremier și ministru al Transporturilor.
Și Florin Cîțu a avut, în 2020, venituri salariale de 122.259 lei din funcția de senator și 149.620 lei indemnizația de ministru al Finanțelor. În 2021, Florin Cîțu va declara veniturile obținute când a fost premier, apoi președinte al Senatului.
Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a obținut în 2020 venituri salariale de 335.832 de lei, adică 27.986 de lei pe lună, aproape dublu față de președinte.
Și vicepreședinții Curții de Conturi au avut, în 2020, venituri salariale lunare peste cel al președintelui: Cosmin Nicula a încasat în tot anul 330.951 de lei, Ilie Sârbu – 336.832 lei venituri salariale, plus o pensie specială de fost parlamentar de 106.277 lei și o pensie de 62.972 de lei. Președintele Autorității de Audit a Curții de Conturi, Dan Lucian Vlădescu, a avut în 2020 venituri salariale de 324.156 de lei.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a încasat, în 2020, venituri de 230.236 de lei, iar vicepreședintele Elena Kleininger a primit 236.160 de lei.
Toți judecătorii Curții Constituționale au venituri salariale cu mult peste indemnizația președintelui, iar unii cumulează cu salariul și pensii speciale de sute de mii de lei pe an.
Pe lista angajaților plătiți din bani publici care au venituri salariale mai mari decât ale președintelui sunt și șefii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, precum și șefi de instanțe, dar și manageri de spitale.
La aceste salarii plătite din buget se adaugă și cele din sectorul privat care depășesc indemnizația președintelui.
Cel mai mare salariu din România plătit pe contract individual de muncă este de aproape 23.000 de euro net pe lună. Cu salarii de peste 20.000 de euro net ar fi plătiți 14 angajați cu funcții de conducere în retail alimentar, producţia de energie, comerţ cu produse farmaceutice, IT, industria textilă sau fabricarea biscuiţilor, potrivit Ziarului Financiar.
În total, în sectorul privat și în cel public, ar fi aproximativ 30.000 de angajați care ar avea salariul de bază brut peste cel pe care îl primește lunar președintele.
Trebuie menționat că legea prevede că sunt venituri din salarii toate veniturile în bani și în natură obținute de o persoană în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, a unui act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
Printre veniturile asimilate salariilor sunt indemnizațiile demnitarilor și aleșilor, soldele lunare, sumele din profit pe care le pot primi managerii cu contract de management, remunerațiile obținută de directorii cu contract de mandate, remunerația președintelui asociației de proprietari, sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea, indemnizaţiile de delegare și de detaşare.
Liderii coaliției nu au stabilit deocamdată pentru ce salarii vor aplica deduceri sau dacă vor scuti toți angajații cu salariul minim brut de impozitul de 10%.
Propunerea PSD este ca angajații care au salarii sub 4.500 de lei să beneficieze de deduceri, progresiv, până la impozit 0% la salariul minim.
Întrebat despre deducerile pe care Guvernul le pregătește, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că toate aceste măsuri trebuie să se încadreze în suma de 3 miliarde de lei, iar pentru a stabili beneficiarii, urmează ca ANAF să facă simulări.
România are acum aproape 5,7 milioane de angajați, dintre care aproximativ 1 milion primesc salariul minim brut de 2.550 lei. Practic, angajații cu salariul minim brut sunt plătiți cu 15 lei pe oră dacă lucrează într-o lună toate cele 167 de ore prevăzute pentru un program zilnic de 8 ore în zilele lucrătoare.
În cazul salariului minim, după ce se iau în calcul deducerile personale, la bugetul statului ajunge 41% din această sumă. Asta înseamnă că, după reținerea taxelor și impozitelor, salariul net sau ”în mână” pe care îl primește o persoană plătită cu 2.550 de lei ajunge la 1.524 de lei, din care s-au scăzut:
Alți peste 1,1 milioane de angajați au salarii între 2.551 de lei și 3.000 de lei. Aici sunt incluși și angajații din construcții, agricultură și industria alimentară pentru care salariul minim brut a crescut la 3.000 de lei, dar ei deja beneficiază de scutiri de impozite și taxe și primesc un salariu minim net de 2.362 de lei.
Asta înseamnă că puțin peste 37% au salarii până în 3.000 de lei pe lună.
Alți aproximativ 40% au salarii de la 3.001 până la salariul mediu brut pe economie, care în aprilie a fost 6.443 lei, respectiv 3.967 lei bani în mână, după plata tuturor taxelor și impozitelor la bugetul de stat.
Codul Fiscal prevede că angajații au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.
Deducerea personală se acordă pentru angajații care au un venit lunar brut de până la 3.600 de lei, dacă au una sau mai multe persoane în întreținere.
Practic, angajații cu persoane în întreținere primesc un salariu net mai mare pentru că, din salariul brut, o cotă este scutită de impozit, ca deducere personală.
Deducerile personale prevăzute de Codul Fiscal nu au ținut pasul cu majorările succesive ale salariului minim pe economie.
La salariul minim de 2.550 de lei brut, deducerea personală este de 330 de lei pentru angajatul fără nicio persoană în întreținere.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:
Pentru angajații cu salarii cuprinse între 1.951 lei și 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale se fac cu sume diferite, în funcție de venit și de numărul persoanelor pe care le au în întreținere.
