Chiftelele de mamut ar putea fi o delicatesă, dar cum este posibil să existe

Chiftelele de mamut ar putea fi o delicatesă, dar, deocamdată, nimeni nu s-a încumetat să le guste. Totuși, realizarea unei companii australiene specializată în producerea cărnii cultivată în laborator este cât se poate de reală, produsul folosind ADN-ul mamiferului care a dispărut din istorie acum aproximativ 10.000 de ani, având în elefant un urmaș modern.

Chiftelele de mamut ar putea fi o delicatesă

O firmă din Australia, Vow, a folosit ADN de mamut pentru a face chiftele. Chiftelele, însă, nu sunt destinate consumului uman, ci, spune compania, sunt o modalitate de a atrage atenția asupra potențialului cărnii de cultură de a schimba obiceiurile alimentare ale oamenilor pentru le face mai prietenoase cu planeta.

„Trebuie să începem să regândim cum ne obținem mâncarea. Cea mai mare speranță a mea pentru acest proiect este că mult mai mulți oameni din întreaga lume încep să audă despre carnea de cultură”, a spus James Ryall, directorul științific al Vow.

Echipa care a creat această „delicatesă” a ales mamutul „pentru că simbolizează diversitatea pierdută și, dar e și un simbol al schimbărilor climatice”, a declarat și cofondatorul Vow, Tim Noakesmith, pentru The Guardian.

Alternativele la carne pe bază de plante sunt acum comune, dar carnea cultivată în laborator reproduce gustul cărnii convenționale. Carnea cultivată – cum e carnea de pui de la Good Meat – este în prezent vândută consumatorilor doar în Singapore, dar două companii au trecut acum printr-un proces de aprobare în SUA.

Cum este posibil să existe

Vow a colaborat în acest scop cu profesorul Ernst Wolvetang, de la Institutul Australian de Bioinginerie de la Universitatea din Queensland, pentru a crea proteina musculară din mamut. Echipa sa a luat secvența de ADN pentru mioglobina de mamut, o proteină musculară esențială pentru a da gustul cărnii, și a completat cele câteva lacune folosind ADN de elefant.

„A fost ridicol de ușor și de rapid”, a spus Wolvetang. „Am făcut acest lucru în câteva săptămâni”. Inițial, ideea era de a produce carne de dodo, a spus el, dar secvențele de ADN necesare nu există.

Nimeni nu a gustat încă chifteaua de mamut. „Nu am mai văzut această proteină de mii de ani”, a spus Wolvetang. „Așa că nu avem nicio idee despre cum ar reacționa sistemul nostru imunitar atunci când o mâncăm. Dar dacă am face-o din nou, cu siguranță am putea să o facem într-un mod care să o facă mai plăcută pentru organismele de reglementare”.

Wolvetang a spus că ar putea înțelege că oamenii sunt inițial reticenți față de o astfel de carne: „Este un pic ciudat și nou – întotdeauna este așa la început. Dar, din punct de vedere ecologic și etic, eu personal cred că are mult sens”, a mai spus el, potrivit sursei citate.

De ieri, 28 martie, chifteaua de mamut s-a alăturat colecției muzeulului de știință Rijksmuseum Boerhaave, din Țările de Jos (Olanda), unde poate fi admirată.

Ultimii reprezentanți ai mamuților, mamutul lânos, a dispărut acum aproximativ 10.000 de ani, deși grupuri mici se pare că au mai supraviețuit în zone izolate până acum 4.000 de ani. Rămășițe ale mamuților lânoși, cu blana și țesutul încă intacte, sunt găsite în mod regulat îngropate în permafrostul arctic.

Descoperirea acestora a permis oamenilor de știință să secvențieze genomul mamutului și să afle detalii interesante despre viața acestor giganți dispăruți care animau Epoca de Gheață.

Compoziție Foto: Tomulescu Narcisa