Ce sunt cercetașii. În fiecare an, pe 12 noiembrie, Armata Română sărbătoreşte Ziua Cercetaşilor Militari. Această mișcare este una destul de dezvltată în țara noastră, mai ales în ultimii ani. La 1 decembrie 2010, „Cercetașii României” avea un număr de 2,278 membri. Este vorba despre organizația principală de cercetași din România.
Deviza cercetașilor români este ‘Gata Oricând!’ (adaptarea locală a motto-ului “Be prepared” al lui sir Robert Baden-Powell). În anul 2013 cercetașii din România au sărbătorit Centenarul Cercetășiei. În cazul în care vrei să intri în echipa lor, trebuie doar să urmezi câțiva pași simpli. De asemenea, trebuie să iei legătura cu cel care conduce o astfeld e organizație.
Profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci a fost cel care a făcut prima comunicare asupra cercetășiei. Se întâmpla într-o ședință a Federației Societăților Sportive din România. În anul 1913, a fost editată prima broșură despre fenomenul cercetășiei. Ea a fost editată de profesorul Gabriel Giurgea și trimisă conducerii școlilor secundare.
Tot în 1913 s-au format primele patrule de cercetași, experimentând cercetășia în Munții Bucegi. Cei care au inițiat acest proiect au fost frații Dimăncescu, frații Berindei, Săndel Bogdan și Ionel Andronescu. Aceștia erau elevi de la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Băieții nu au primit ajutorul nimănui în demersal lor.
Mai târziu, acestora li s-au mai alăturat și alți cercetași, la inițiativa lui Dimitrie D. Dimăncescu (liderul primilor cercetași). Acest lucru pentru a se înființa prima legiune de cercetași. Directorul liceului, pe vremea aceea, i-a susținut pe aceștia.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Astfel că, Vladimir Ghidionescu a ținut prima conferință despre cercetășie, în toamna anului 1913. Asociația „Cercetașii României” a emis un număr mare de însemne cercetășești, de-alungul anilor. Cea mai importantă distincție a fost „Virtutea Cercetășescă”.
Oficiul pentru Educația Tineretului Român s-a înființat în 1934. Mai mukți tineri făceau parte din „Straja Țării”, compusă din Marile Legiuni ale Cercetașilor și Cercetașelor și Marile Falange ale Străjerilor și Străjerelor. Ei aveau vârste cuprinse între 7 și 18 ani, în cazul băiților. Fetele aveau 21 de ani.
Un grup de foști cercetași, conduși de Alexandru Daia, comandantul Cohortei III București în perioada interbelică, au reînființat Cercetașia româneasca. S-a întâmplat pe 31 martie 1990. Alexandru Daia a fost autorul cărții „Eroi la 16 ani”, publicată în anii ’80.
Organizația Națională „Cercetașii României” a primit recunoașterea Biroului Mondial al WOSM – Organizația Mondială a Mișcării Scout, în 1993.
În prezent, aceasta are peste 28.000.000 de membri activi în 216 de țări și teritorii. Această organizație își desfășoară activitatea în cadrul Centrelor Locale, compuse din cel puțin 2 unități.
O unitate este formată din 2 până la 5 patrule, iar aceasta poate avea până la 9 cercetași, de aceeași vârstă. Activitatea ONCR este condusă de către un Consiliu Director.
„A fi cercetaş înseamnă să vezi şi să nu fii văzut, să auzi fără a fi auzit, de fapt să fii discret dar, totodată, omniprezent. „Audi, vidi, sile!” („Ascultă, urmăreşte şi taci”) este motto-ul care defineşte blazonul cercetaşilor”, scria Ziarul de Vrancea.
