14:30
Zvonurile potrivit cărora armata ucraineană încearcă în ultimele zile să străpungă liniile rusești de apărare din zona Zaporojie, acolo unde se află amplasată a doua cea mai mare centrală nucleară din Europa, dă mari bătăi de cap opiniei publice europene. Inclusiv celei din țara noastră. Ca atare, IMPACT.RO a cerut opinia unui specialist în securitatea energiei nucleare, Dan Șerbănescu, expert al Societății Naționale Nuclearelectrica SA.
Din capul locului, specialistul român consideră că nu e cazul unei alarmării, fiindcă nu există similitudini cu ceea ce s-a petrecut în aprilie 1986, la Cernobîl, o centrală nucleară care funcționa tot pe teritoriul Ucrainei, aflată pe atunci însă în cadrul Uniunilor Republicilor Socialiste Sovietice, dar a cărei explozie a afectat diverse țări europene.
„Nu există situații comparabile cu Cernobîl în ceea ce priveste Zaporojie deoarece cantitatea de produse radioactive ce poate fi eliberată la accident este cu ordine de mărime mai mică. În plus, centrala e oprita și în cinci din șase reactoare combustibilul se află în bazine de stocare”, afirmă Dan Șerbănescu.
Potrivit acestuia, și tipul de centrală este unul diferit. „Tipul centralei de la Zaporojie este diferit și accidentele sunt diferite la centralele de tip Zaporojie fata de Cernobîl, unde erau posibile să fie mai grave, mai rapide si mai greu de controlat. Ca să nu mai amitnim și amănuntul că în cazul Cernobîlului, centrala era în funcțiune”, oferă câteva explicații specialistul român cititorilor IMPACT.RO.
Dan Șerbănescu a comentat și scenariul zonal creat după ce barajul de pe Nipru, de la Nova Hakovka, a fost aruncat în aer, ceea ce a dus la inundarea a sute de kilometri. Mai ales că acest baraj alimenta cu apă și cunoscuta centrală nucleară.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Există cel puțin trei niveluri de protecție pentru asigurarea cu apă a reactoarelor. Prin adaos din bazinul mare format de baraj avariat si care acum se poate asigura (dacă fluxul din acumulare către bazinul mare al centralei) nu scade foarte mult, adică dacă spărtura nu se mărește și dacă viteza cu care în prezent se goleste apa din acumulare nu se schimbă, de circa 33 ore, adică aproximativ o zi și jumătate. Al doilea nivel este un bazin propriu al centralei care, pentru centrala oprită cum e cazul în prezent, asigură apa necesară circa șase luni.
Iar o a treia sursă este apa din puțuri de mare adâncime, puțuri prevăzute pentru situații de îngheț al bazinelor (presupunând că apa nu se restabilește până la sfârșitul anului), care se asigură cu pompele mobile de incendiu și care pot acoperi nevoile de apă cu reactoarele oprite pe o perioadă nedeterminată, dar în situație desemnată ca Plan de Urgență nedeterminat, fără pericol de iradiere, dar sub control continuu”, indică același specialist.
Dan Șerbănescu mai consideră că probabilitatea de produce a unor incidente de tip nuclear e posibilă, dar foarte scăzută, chiar în condițiile de război ce au loc în preajma centralei.
„În cazul Zaporojie, în acest moment, accidentele posibile pot fi generate de eliberări din bazinele cu combustibil scos din reactor. Acestea ar avea efectul și magnitudinea unor bombe radioactive cu efect local limitat și care nu pun probleme de dispersie către teritoriul Romaniei. Mai degrabă ar fi în pericol zona adiacentă din Federația Rusă”, adaugă același Dan Șerbănescu. El precizează că „există simulări cu diverse condiții atmosferice făcute în România care confirmă acest lucru, și anume că pentru țara noastră aceste situații nu pot prezenta un pericol”. „În plus, conchide el, avem o rețea de detecție a unor eliberări radioactive foarte bine organizată, care poate sesiza cele mai mici abateri de la fondul natural. În acest moment totul este conform normelor și legii, fără nici un risc radiologic”.
Durata de exploatare a centralei de la Zaporojie, conform aceluiași Dan Șerbănescu, ar urma să se încheie în maxim zece ani.
