S-a aflat ce se va întâmpla cu canalul Bâstroe, după întâlnirea Comisiei europene cu delegațiile română și ucraineană. Întâlnirea a avut loc în localitatea ucraineană Ismail, iar concluziile au fost publicate într-un comunicat oficial.
Așadar, a avut loc o primă întâlnire între reprezentanții Comisiei Europene și delegațiile română și ucraineană pe tema canalului Bâstroe, unde partea ucraineană a demarat lucrări de dragaj, fără a avea acordul părții române. Delegația ministerului Transporturilor din România a fost condusă de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și a continuat discuțiile cu partea ucraineană cu privire la lucrările efectuate pe canalul Bâstroe. S-a stabilit că lucrările de dragaj vor înceta pe dat de 15 martie.
„La finalul întâlnirii partea ucraineană și-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operațional, de investiţii, etc). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galați pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană.
Participanții au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obține acceptul Forțele Navale ucrainene pentru ca reprezentanții părții române să intre și să măsoare pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, se arată în comunicat.
Reprezentanții Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României, însă cu toate acestea au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creșterea capacității canalului Sulina.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Măsurile pentru creșterea capacității canalului Sulina vizează sporirea numărului de piloți; modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiții de siguranță pe timp de zi și de noapte; achiziționarea de nave tehnice și de software modern de management al traficului”, se arată în comunicat.
Reprezentanții Comisiei Europene au ținut să precizeze că peste 50% din traficul de mărfuri sprijinit prin Planul „Solidarity Lanes” se desfășoară pe Dunăre și au subliniat importanța creșterii capacității canalului Sulina.
