Ce se întâmplă când nu reții fețele oamenilor, de fapt: de ce este o formă de orbire

Să fim sinceri, când spui „orbirea feței”, multora li s-ar părea că e vorba doar de un pretext de a nu-ți saluta cine știe coleg de muncă ori vreun cunoscut pe care ai vrea să-l eviți. Cu toate acestea, incapacitatea de a reține figurile oamenilor din viața ta se leagă de o tulburare destul de serioasă, ce se manifestă mai ales la vârsta adultă, numită prosopagnozie. Un studiu recent a indicat că aceasta nu este atât de rară pe cât se credea anterior.

Ce se întâmplă când nu reții fețele oamenilor, de fapt

Să nu reții fețele oamenilor pare, la prima vedere, doar un pretext de a-i evita. Dar această tulburare este reală și poartă numele de prosopagnozie. Ea a intrat mai mult în „ochii” opiniei publice anul trecut, când celebrul actor Brad Pitt a spus că suferă de această boală denumită în mod uzual „orbirea feței”. Pitt a mărturisit că s-a chinuit ani de zile să recunoască fețele oamenilor.

Încă din 2013, el declarase revistei Esquire că această incapacitate a sa a devenit atât de gravă încât a vrut adesea să se izoleze. „De aceea stau acasă,” a spus el.

Un nou studiu sugerează că numărul persoanelor care au așa ceva poate fi mai mare decât s-a crezut anterior.

„Poate fi cauzată de o leziune cerebrală a regiunilor occipitale sau temporale, denumită prosopagnozie dobândită, care afectează una din 30.000 de persoane din Statele Unite”, a declarat Joseph DeGutis, profesor asociat de psihiatrie la Harvard Medical School la VA Boston, pentru Harvard Medicine News.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

De ce este o formă de orbire

Studiul a implicat peste 3.000 de participanți care au luat parte la un chestionar și la două teste obiective. În primul rând, au fost întrebați despre orice dificultăți pe care le-ar putea întâmpina în recunoașterea fețelor în viața lor de zi cu zi. Apoi, în cadrul testelor, cercetătorii au investigat cât de greu este pentru subiecți să rețină fețe noi sau să recunoască fețe celebre.

În general, puțin peste 100 dintre participanți s-au dovedit a avea o formă a acestei afecțiuni: rezultatele au arătat că 31 de persoane, din totalul de 3.341, au demonstrat prosopagnozie „majoră”, în timp ce alți 72 aveau o formă ceva mai ușoară.

„Majoritatea cercetătorilor au folosit criterii de diagnostic stricte și multor persoane cu probleme semnificative de recunoaștere a fețelor, în viața de zi cu zi, li s-a spus în mod eronat că nu au prosopagnozie. Extinderea diagnosticului este importantă, deoarece știind că există dovezi obiective reale de prosopagnozie, chiar și o formă ușoară, te poate ajuta să iei măsuri pentru a reduce impactul negativ asupra vieții de zi cu zi”, a remarcat DeGutis.

Dovezile sugerează că formele mai ușoare răspund mai bine la anumite tratamente, cum ar fi antrenamentul cognitiv, decât cazurile mai severe, a explicat DeGutis, iar astfel extinderea criteriilor de diagnosticare ar putea permite multor oameni să preia controlul asupra stării lor.

Totuși, pentru majoritatea cazurilor – cele severe – nu există tratament, dar există modalități de a gestiona afecțiunea. Persoanele cu prosopagnozie se concentrează adesea pe trăsături precum vocea, culoarea părului sau stilul de mers pentru a deosebi oamenii.