Ce se află sub parcarea subterană de la Universitate. Puţini bucureşteni se gândeau la asta. Descoperire uluitoare

Stan Filon 25.03.2022, 19:02

Foarte puțini bucureșteni știu că în Piața Universității, chiar unde acum este statuia lui Mihai Viteazu, în trecut se afla o biserică, un cimitir, dar și un grajd. Toate acestea erau împrejmuite cu un zid gros de piatră. Lăcașul de cult a fost construit într-o primă faza de Pârcălabul Andronache, la sfârșitul secolului al XVI-lea și a fost refăcut de Constatin Brâncoveanu Voievod în anul 1713.

Ce se află sub parcarea subterană de la Universitate

Piața Universității de acum arăta cu totul altfel în urmă cu câteva sute de ani. În centrul Bucureștiului se aflau în trecut o biserică, un cimitir, Școală Domnească, o bibliotecă, grajduri, dar și prăvălii, toate înconjurate cu ziduri înalte de piatră.

Istoria de sub Piața Universității a fost deranjată în anul 1972, la sfârșitul lunii mai, când pe Bulevardul Elisabeta din București, Întreprinderea Teleconstructia sector 1 a executat o serie de lucrări care constau în săparea unui șanț lat de 1 metru, în trotuarul sudic, opus fațadei Palatului Universității, în segmentul rezervat statuii lui Mihai Viteazul. Atunci a ieșit la suprafață o lume pierdută de sute de ani, cea din Mahalaua Sf Sava. S-a descoperit atunci că pe sub Piața Universității exista o vastă rețea de conducte care alimenta Mănastirea Sf Sava, dar și un cimitir. Muncitorii au săpat cu greu, până au dat de un zid de cărămidă bine arsă.

Ce se afla sub parcarea subterana de la Universitate
Ce se afla sub parcarea subterana de la Universitate

Mahalaua Sf Sava

„Șanțul s-a dovedit a fi un adevărat ax al celor două biserici care s-au succedat la Sf Sava, identificate cert în teren. Fundațiile lor au fost descoperite la 7 metri de soclul Voievodului Unificator, Mihai Viteazul, Biserica I (construită în secolele XVI-XVII), și Biserica II (1709-1870)”, dr. Panait I. Panait.

Au fost descoperite atunci 12 cadavre. Unele dintre acestea țineau în mâna dreaptă monede de secol al XVI-lea oxidate, dar a fost găsit și un craniu care avea alături o cărămidă pe care era zgâriat numele „Anania”, semn că scheletul aparținea unui călugăr.

„Punct major în topografia orașului marcând locul de joncțiune între două mari Bulevarde orientate în direcția N-S și E-V, Piața Universității găzduiește în vatra orașului medieval rare vestigii ale mănăstirii Sf Sava și în cadrul acesteia, Academia Domnească Sf Sava (….) Lucrarea lui Constantin Brâncoveanu din anul 1713 avea case pentru școală, o poartă de piatră, grajduri, șură, zid de protecție, case patriarchicești și egumenești, chilii, cimitir, dotări gospodărești, o bibliotecă ce avea 10000 de cărți, muzeu tipografic, prăvălii și un zid de incintă cu pereți de piatră”, Dr. Panait I. Panait, „Consemnări arheologice privind Piața Universității din București”.

Mănăstirea Sava avea apă curentă în anii 1800

Culmea, dar s-a descoperit că în secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Sf Sava avea apă curentă, deoarece au fost descoperite conducte făcute din olane. Dr. Panait I, Panait a studiat conductele care împânzeau Piața Universității.

„Conducta I, surprinsă la 22 de metri de colțul de S-E al fațadei Palatului Universității este executat din olane protejate cu cărămizi puse în dublă pantă, legate cu mortar gălbui cu cuiburi de var. Această conductă alimenta Mănăstirea Sf Sava, venind din Nord și îndreptându-se spre colțul actualei Bănci Comerciale Române. Conducta II avea un traseu perpendicular strabătând Bulevardul Regina Elisabeta și îndreptându-se spre Colțea, ambele aparținând secolului al XVIII-lea.

În anul 1874 se va așeza unul din primele monumente publice, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, opera sculptorului francez Carrier Belleuse, pe un loc simbolic rezervat satuilor unor figuri esențiale ale istoriei noastre culturale. În 1881, Ettore Ferari realizează statuia lui Ion Heliade Rădulescu în anul 1885, Ioan Georgescu termină statuia lui Gheorghe Lazăr, în 1835, Ion Jalea realizează statuia lui Spiru Haret. Lucrarea din marmură de Carrara este pusă pe un soclu de piatră de Muscel”, dr. Cezara Mucenic, „Străzi, piețe, case din vechiul București”, Editura Vremea.

Ei  bine, acum românii care trec prin Piața Universității din București cunosc o mică parte din istoria uneia dintre cele mai cunoscute piețe din România.

Urmăriți Impact.ro și pe
Stan Filon
Mi-am dorit întotdeauna ca articolele mele să schimbe lucrurile în bine, fie că am scris despre corupția din România  sau am prezentat poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți. Îmi...