Postul Mare al Paștelui începe anul acesta pe data de 2 martie și durează până pe 14 aprilie, înainte de Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor. Pentru că cele 40 de zile ale Postului Paștelui impun mai multe reguli pentru credincioși, unii se ghidează după regulile care sunt urmate la mănăstire. Iată cum și ce se mănâncă în timpul Postului Mare la orice astfel de lăcaș de cult.
Principala problemă a celor care se gândesc să țină Postul Mare este legată de meniu. Fie că vorbim despre postire din motive religioase, ori ca o variantă a unui stil de viață mai sănătos, mâncarea care se pregătește la mănăstire în Postul Paștelui poate fi o sursă de inspirație. Acolo, regulile sunt unele mai stricte, existând diferite metode prin care se gătește.
La unele dintre aceste lăcașe de cult, uleiul lipsește din meniu, el fiind inclus în preparate doar în zilele de sâmbătă și duminică. Pe de altă parte, o regulă respectată la un alt schit este aceea că se mănâncă doar de două ori pe zi, în timp ce în alte mănăstiri se consumă mâncare miercurea și vinerea doar o dată pe zi.
Se spune că postul nu este la fel de dificil de urmat în mănăstire pentru că mâncărurile sunt extrem de gustoase. De obicei, acestea sunt pregătite cu multă pricepere în timp ce maicile sau călugării se și roagă. În plus, mâncarea se așază în boluri mari în centrul mesei și fiecare se servește. Chiar și așa, momentul mesei durează doar 10-15 minute, timp în care se spune o rugăciune iar apoi starețul sau stareța sună dintr-un clopoțel pentru a marca începutul mesei.
În timp ce se mănâncă, nimeni nu vorbește, fiind ascultată o altă rugăciune. Finalul mesei este anunțat de sunetul clopoțelului, moment în care toată lumea se ridică și spune o rugăciune de mulțumire. De obicei, în timp ce toată lumea își desfășoară activitățile în cadrul mănăstirii se repetă rugăciunea lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul/păcătoasa”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Totodată, sunt respectate în Postul Mare toate dezlegările și zilele în care se consumă doar pește, ori nu se consumă, de exemplu, deloc ulei. La mănăstire, alimentele de sezon primează. Principalele alimente care sunt pregătite pentru meniul zilnic sunt cartofii, fasolea, ciupercile, nuca, măslinele, legumele păstrate peste iarnă (morcovii, ceapă, țelină, varză, inclusiv cea murată).
Acestora li se adaugă făina de porumb și de grâu, pâinea pregătindu-se în mănăstire. Nu lipsesc gemurile și dulcețurile, precum și tocănițele de legume și zacusca, pregătite toamna. Alte alimente extrem de utile și delicioase pentru perioada Postului Mare sunt cele specifice primăverii precum urzicile, spanacul nou, salata, untişorul și ștevia, ceapa și usturoiul nou, leurda și verdețurile aromate. De asemenea, bulionul, pasta de roșii, compoturile se scot și ele din cămară.
Un meniu zilnic include neapărat o ciorbă sau un borș de fasole, ciuperci sau cartofi. Apoi, urmează o mâncare de fasole sau cartofi, bine scăzută, dar și preparatele pe bază de ciuperci sunt frecvente. Totodată, mâncărurile din urzici, leurdă sau spanac ori lobodă sunt extrem de apreciate în perioada postului. Ele se prepară cu sau fără orez, ori cu sos.
Nici dulciurile nu lipsesc din meniul Postului Mare, astfel că maicile sau călugării pregătesc tot felul de copturi, gogoși și plăcinte cu nucă, gem și mere, cu nucă și îndulcite cu miere. Pâinea cu gem sau dulceață sau prunele uscate ori merele umplute cu nucă și îndulcite cu miere sunt printre preferate, alături de mucenici, care se pregătesc pe data de 9 martie.
