13:50
În urmă cu o lună, crucișătorul Moskva, care aparținea forțelor maritime rusești, s-a scufundat. Evenimentul a fost confirmat de oficialii de la Kiev, care menționau un atac cu rachete ucrainene, în timp ce Rusia oferea o cu totul altă versiune. Recent, o înregistrare audio de la bordul crucișătorului Moskva vine să facă lumină în acest caz și dezvăluie ce s-a întâmplat, în realitate.
Ucrainenii susțineau, în urmă cu o lună de zile, că rachetele lor au dus la distrugerea navei Moskva, una dintre cele mai importante din flota militară a Rusiei. Pe de altă parte, rușii menționau un alt fir al poveștii. Reprezentanții de la Kremlin afirmau că munițiile de la bord au explodat, iar nava s-a scufundat în timpul misiunii de salvare, din cauza condițiilor meteo, în timp ce era tractată. De asemenea, Rusia preciza că nu au existat victime.
Recent, armata ucraineană a publicat o înregistrare audio de pe crucișătorul Moskva, care dezvăluie ce s-a întâmplat, de fapt, la bordul navei. Un membru din cadrul echipajului este surprins spunând că nava amiral a Rusiei a fost lovită de două, fapt care a generat înclinarea sa într-o parte. Înregistrarea vine astfel să confirme că aceasta a fost lovită de două rachete Neptun ale Ucrainei. Totul în ciuda faptului că Moscova a acuzat condiții meteo nefavorabile. Potrivit Kyiv Independent, membrul echipajului rus de pe Moskva a afirmat că nava a fost lovită de două ori, având o gaură sub linia de plutire. De asemenea, acesta solicită ajutor pentru salvarea echipajului.
Înregistrarea audio făcută publică vine să completeze scenariile oferite de cele două state, imediat după eveniment. Ucrainenii anunțau la acel moment că un tir de rachetă lansat de forțele sale militare a dus la izbucnirea unui incendiu la bordul crucișătorului rusesc Moskva.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au provocat daune majore navei rusești”, declara guvernatorul ucrainean al regiunii sudice Odesa, Maxim Marșenko.
Ulterior, Ministerul Apărării ruse confirma că nava suferise o avarie, anunțând evacuarea echipajului. Totuși, oficialii de la Moscova acuzau un incendiu, care mai apoi era ținut sub control. Crucișătorul urma să fie remorcat în port, în timp ce ucrainenii declarau că nava amiral începuse să se scufunde după atacul cu racheta Neptun, iar muniția de la bord a explodat în urma impactului.
Într-un final, Rusia recunoștea că Moskva s-a scufundat, însă declara că incidentul s-a petrecut din cauza „mării furtunoase”, în timpul operațiunii de remorcare. De asemenea, reprezentanții ruși spuneau că membrii echipajului fuseseră salvați, însă această informație a fost infirmată de soția unui marinar. Pentru a întări scenariul expus, Ministerul rus al Apărării a publicat ulterior scufundării un clip video cu o paradă la Sevastopol, a celor care ar fi fost marinarii salvați de pe nava avariată.
Rușii au fost practic loviți cu propriile lor arme. Rachetele anti-navă care au reușit să doboare într-un atac fulgerător nava amiral Moskva au la origine tehnologia și caracteristicile sovietice ale Kh-35U. Ucraina a ales să dezvolte o astfel de armă după ce războiul pentru anexarea Crimeei din 2014 a rușilor i-a lăsat pe ucraineni fără mare parte din flotă. Cu capacitățile de apărare pe mare limitate, Ucraina a decis să dezvolte propria armă anti-navă, care să poată fi lansată de pe coastă.
Astfel au luat naștere rachetele Neptun (Rk-260MT), ce beneficiază de un sistem mobil de lansatoare. Ele au un motor turbojet dezvoltată de biroul de design „Luch” din Kiev. Rachetele au fost create într-un timp record, însă se bazează pe informații deja validate de sovietici. Totuși, ele au fost produse în totalitate în Ucraina, folosind o mare parte din elementele industriei naționale de armament.
